Niciun contract de parteneriat public-privat nu s-a încheiat până în prezent. Tocmai din acest motiv guvernanţii au modificat legea, teoretic pentru a o face mai atractivă pentru investitorii din mediul privat.
Dar între intenţiile oficiale şi realitate există o mare diferenţă.
În forma în care a ajuns în Parlament, Guvernul poate să modifice partenerul privat din aceste parteneriate fără a mai iniția o altă procedură de licitație, de ofertă, de selecție.
Aceasta este principala modificare în proiectul de lege care a fost, în această vară, adoptat în ședința Executivului și publicat în Monitorul Oficial, fără a fi dat publicității.
În forma în care a ajuns în Parlament scrie că în momentul în care partenerul privat din acest parteneriat nu își îndeplinește condițiile contractuale, Guvernul îl poate înlocui fără începerea unei alte proceduri de selecție.
În schimb, proiectul de lege postat pe site-ul Departamentului pentru Marile Proiecte de Infrastructură stipulează că, în eventualitatea neîndepinirii condițiilor contractuale de către partenerul privat, înlocuirea lui se face prin organizarea unei alte proceduri de selecție. Aceasta este varianta pe care ministrul Dan Şova a trimis-o Comisiei Europene.
„În cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte din orice motiv obligaţiile potrivit contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat în urma unei proceduri de selecţie a unui nou partener privat”, se arată în text.
Legea parteneriatului public-privat a intrat în vigoare în 2010, după multe discuții între guvernanți și mediul de afaceri pentru crearea unui cadru legal favorabil unor astfel de parteneriate. Totuși, de trei ani, de când e în vigoare, nu a fost încheiat niciun contract de parteneriat public-privat.
Trei proiecte mari ar putea fi realizate în parteneriat public-privat, cel puțin declarativ: autostrada Comarnic – Brașov (1,2 miliarde de euro), Centura București Sud (1 miliard de euro) și autostrada Pitești – Craiova (1,5 miliarde de euro).