Legea falimentului personal, aşteptată de 800.000 de clienţi. România e singura țară din UE care nu are o astfel de lege

Procesul fiicei lui Ioan Crișan, afaceristul din Arad asasinat în 2021, începe astăzi. Instanța decide măsurile preventive

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Mihaela Iancu este unul dintre miile de români care s-au ales în ultimii ani - fără locuinţe şi cu conturile blocate de băncile de la care au luat credite. Ea s-a împrumutat pentru a-şi cumpăra casă în 2008, dar doi ani mai târziu a ajuns să nu mai poată plăti rata de 2.000 de euro. Acum a rămas fără un job stabil, iar banca îi ia 30% şi din puţinii bani pe care îi mai câştigă. Urmează ca locuinţa să-i fie scoasă la vânzare.

„Momentan sunt la un salariu minim pe economie, sunt singură, cu un copil. S-au pus deja popriri pe conturi, nu acceptă o sumă mai mică... ei vor cel puţin 1.000 de euro să se achite lunar. Nu avem noi nicio vină că au scăzut atât de mult imobilele pe piaţă”, spune Mihaela Iancu.

Acum, clienţii nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa băncilor dacă nu-şi mai pot plăti datoriile.

„Asta propun parlamentarii: se recuperează în procent de 50-60%, dacă se recuperează, restul e descărcare de datorie şi ne îndatorăm în continuare, luăm credite în continuare. Aşa ceva nu ştiu cine ar putea digera!”, spune Mirela Iovu, vicepreşedintele CEC.

Legea falimentului personal ar fi ajutat şI alti clienti, aflati in situatii similare.

„O lege a falimentului m-ar ajuta să o iau de la zero, adică să sterg cu buretele greşelile pe care le-am făcut. Greşeala nu numai împreună cu banca, dar atras de către bancă. În momentul ăsta eu sunt singurul care pierde, banca îşi vede mai departe de afacerile ei”, spune Cătălin Popa, un alt client executat silit de bancă.

„Înţeleg, avem şi noi partea noastră de vină... poate! Dar până la urmă să suportăm noi întreaga factură?”, este răspunsul Mihaelei Iovu.

Parlamentarii vor ca noul cod al insolventei să conţină şi falimentul personal, însă bancherii spun că există riscul ca această lege să fie o portiţă de scăpare pentru rău-platnici.

„Este anormal ca cineva care poate rambursa să se ducă şi să-şi găsească protecţie”, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.

„O lege perfectă nu va putea fi, o lege favorabilă băncilor nu va fi!”, este de părere Gabriel Mitrache, preşedintele Leumi Bank.

În scrisorile de intenţie transmise în ultimii ani către FMI, autorităţile s-au angajat să nu promoveze legea falimentului personal, mai ales că bancherii s-au opus vehement legii. Specialiştii în insolvenţă spun că în acest moment sunt peste 800.000 de persoane care s-ar califica pentru falimentul personal, adică îşi achită cu greu ratele şi sunt la un pas de executare silită.

Pe de altă parte, România a rămas singura ţară din Uniunea Europeană unde nu există o lege a falimentului personal.