Divizarea CNADNR în două companii, una de întreținere, alta de investiții, riscă să creeze două companii ineficiente în loc de una, în absența parcurgerii unor pași obligatorii, avertizează fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu.
Într-o postare pe situl său Linkedin, disponibilă aici, Costescu spune că înainte de spargerea companiei ar trebui construit cu grijă un pachet de măsuri care să compenseze dezavantajele inerente ale separării.
Ministerul Transporturilor a făcut public recent proiectul de lege privind spargerea CNADNR dar Costescu spune că nu seamănă cu cel propus el la momentul la care a părăsit ministerul.
”Nici nu vreau să mă gândesc în cât timp o astfel de companie neglijent înființată, ar deveni și ea victima oprobriului public, urmând a fi tocată mărunt ca și firma mamă CNADNR, pentru salariile care grevează suplimentar bugetul de stat, permisivitatea faţă de grupuri de interese şi nu în ultimă instanţă pentru incapacitatea de a dezvolta infrastructura”, spune ministrul. ”Fără o abordare profesionistă, riscăm să facem doar un exerciţiu de imagine pe termen scurt, şi să ne alegem cu două companii ineficiente în locul uneia singure!” afirmă el.
Care sunt pașii necesari
El mențioenază mai mulți paşi care trebuie parcurși obligatoriu astfel încât divizarea CNADNR să aibă succes. În primul rând este necesar un plan de investiții. Acesta trebuie să includă atât proiectele preluate de la vechea companie cât şi proiectele care vor fi iniţiate în urmatoarii 5 ani (pe durata instrumentului structural dar şi a planului de afaceri al companiei).
Planul de investiții trebuie să includă: descrierea proiectului,starea proiectului la preluare (stadiul fizic , stadiul financiar), planificarea proiectului pe etape, până la finalizare (grafic de execuţie, bugetare cu sursa precizată şi resurse umane).
Al doilea pas privește structura organizaţiei. ”Încep cu ce n-ar trebui făcut aici. Nu trebuie luat modelul anacronic al Direcţiilor Fonduri Europene, eventual asezonat cu câţiva contabili şi jurişti şi adoptat ca schelet al noii companii. Cu mare părere de rău spun, aceste direcţii, nu numai în CNADNR, se ocupă de multe lucruri dar numai de management de proiecte nu”, spune el.
Structura organizației trebuie să includă trei noi departamente, anume unul de proiectare, altul de monitorizare și altul de execuție.
Acestea ar avea menirea să ofere mai multă independență companiei față de constructori și proiectanți, ultimii deseori mână în mână cu constructorii. ”Nu este deasemenea acceptabil să nu mai existe de ani buni în companiile româneşti de infrastructură dacă nu capacitatea de a executa proiecte, nici măcar capacitatea tehnică de a înţelege detaliile tehnice de proiectare cu implicaţiile financiare care decurg de aici. Ca să nu mai vorbim de faptul că unele firme de proiectare ar putea fi conectate cu anumite firme de construcţii”, spune Costescu. Pe zona de construcții departamentul ar trebuie să fie în stare să facă cel puțin 10% din volumul total al lucrărilor de construcții de drumuri din România. ”Prin presiunea pusă constant pe ceilalţi constructori ar creşte calitatea lucrărilor, ar scădea numărul actelor de indisciplină contractuală, preţurile de atribuire a contractelor ar scădea şi ele. Deasemenea anumite proiecte de interes naţional vor putea fi implementate mai repede dacă vor fi realizate în regie proprie, eliminând timpii pierduţi cu licitaţia”, spune el. .
Strategia de implementare. Aceasta trebuie bazată pe portofoliul de proiecte şi pe planul de investiții aferent. Strategia de achiziții este un alt punct central în viziunea fostului ministru.
Aceasta trebuie să includă detalierea modului concret în care compania stabileşte să aplice legea achiziţiilor, pachetul de contractare cu tipuri de contract pentru fiecare tip de serviciu/lucrare, subcontractare, modele acte adiţionale, modele scrisori de bună execuţie, modele scrisori de garantare, acorduri de confidenţialitate etc. Pachetul de asistență juridică va descrie competenţelor/limitelor departamentului juridic propriu şi a procedurilor de achiziţie a serviciilor juridice externe. La fel un pachet de evaluare furnizori şi eliminare blocaje va descrie cel puţin procedurile de evaluare a capacităţii tehnice şi financiare a furnizorilor/subfurnizorilor.
Planul financiar, un alt capitol important în viziunea lui Costescu va asambla toate informaţiile financiare și va conține bugetul de investiţii în infrastructură pe orizontul de timp 2020, sumar de cheltuieli operaţionale dar și alți indicatori. ”Pe baza acestor informaţii, prezentate pentru prima oară la acest nivel de detaliu, ministerul de Finanţe va avea în sfârşit o bază serioasă pentru a lua în calcul un mecanism de bugetare multi-anuală a investiţiilor în infrastructură”, spune Costescu.
Conducerea corporativă este un alt subiect sensibil ”dintotdeauna la CNADNR”. ”Îmi mențin și acum opinia ca pentru a da o șansă noilor companii înființate să-și atingă obiectivele fixate este necesar ca acestea să nu-și înceapă activitatea cu directori interimari, ci să accelereze recrutarea managementul profesionist”.
Proiectul de lege privind divizarea CNADNR, amânat repetat la dezbatere de către Guvern, nu face însă referire la aspectele manageriale menționate de fostul ministru, ci mai degrabă oare preocupat să stabilească niveluri salariale pentru viitorii angajați. Angajările se vor face prin concurs, iar salariile directorilor vor fi de 27.000 de lei pe lună.