Justiția europeană: Statul român, obligat să restituie și timbrul de mediu. Reacția ministerului

Noua taxă de 540 de lei pe an, pentru bucureștenii din Sectorul 4 cu mașini, dar fără loc de parcare, a fost adoptată

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

(VIDEO. Stelian Muscalu, realizatorul Business Club explică urmările deciziei europene)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) spune că CJUE (Curtea de Justiție a UE) declară, în fapt, în hotărârea sa din 9 iunie că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă.

Curtea se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.

Curtea s-a pronunţat într-un dosar în care este implicat românul  Vasile Budişan, iar  întrebările pe care le-a transmis Curtea de Apel Cluj către CJUE reprezintă primii paşi spre declararea nelegalităţii timbrului de mediu, aşa cum este el acum. Vasile Budișan şi-a cumpărat o maşină din Germania pentru care a plătit un timbru de mediu în valoare de 5.300 lei (aproximativ 1.193 euro). Budișan a sesizat Tribunalul Cluj cu o cerere prin care solicită restituirea sumei percepute de ANAF cu titlu de timbru de mediu. Tribunalul Cluj i-a respins acţiunea, dar Budișan a mers mai departe. Curtea de Apel Cluj a pus problema compatibilităţii timbrului de mediu cu articolul 110 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (denumit pe scurt articolul 110 TFUE), şi pune nişte întrebări esenţiale CJUE. La rândul său, CJUE conchide că timbrul de mediu include „rămăşiţe” din fostele taxe auto aflate în vigoare în perioada 1 ianuarie 2007-15 martie 2013 și conchide că, în anumite privinţe, timbrul de mediu este incompatibil cu legislaţia europeană, explică 0-100.hotnews.ro.

Ministerul Mediului a reacționat, luni, la această decizie a justiției europene și anunță constituirea unui grup de lucru care va analiza pașii de urmat.

„Având în vedere aceste aspecte, MMAP a constituit, deja, un grup de lucru care analizează eventuala modificare a legislației existente, în concordanță cu reglementările naționale și europene în vigoare. Grupul de lucru va analiza inclusiv variantele de modificare a legislației, propuse și aflate în dezbatere în Parlamentul României. După identificarea și implementarea soluției optime, care să respecte principiul ”poluatorul plătește”, MMAP împreună cu partenerii guvernamentali (MFP, ANAF, MDRAP etc.) va stabili modalitatea prin care cetățenii își vor putea recupera sumele plătite în baza OUG 9/2013”, precizează comunicatul MMAP.

Guvernul a prezentat o estimare, în 2015, potrivit căreia restituirea cu dobândă a sumelor percepute cu titlu de taxe pentru înmatricularea vehiculelor s‑ar ridica la 6,5 miliarde lei (aproximativ 1,44 miliarde euro). Între timp, potrivit estimărilor Profit.ro, prin sumele nou colectate, cele neluate în calcul atunci și prin acumularea de dobânzi, ar putea să se apropie de 8 miliarde de lei, mai mult de 1% din deficitul bugetar.