Jumătate din aeroporturile României au cel mult două zboruri pe zi

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Opt din cele 16 aeroporturi ale României au cel mult două zboruri pe zi. Pistele vechi şi nereparate, dar şi aerogările de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu ţin departe de ele companiile aeriene şi pasagerii.

„Este o nevoie importantă de investiţii, având în vedere că majoritatea pistelor sunt vechi. Pentru dezvoltarea aeroporturilor în următorii zece ani este nevoie de cel puţin 200-300 milioane de euro pentru piste, terminale, infrastructură”, a declarat David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România.

Banii europeni ar putea reprezenta o soluţie, dar nu pentru toată lumea.

„Finanţarea pentru aeroporturi nu se va face dacă în zonă există unul mai mare, la o distanţă de mai puţin de 200 de kilometri”, a explicat Marian Buică, secretar de stat în ministerul Transporturilor.

Aşa că aeroporturile mici, precum cel din Tulcea situat la aproape 100 de kilometri de cel din Constanţa, nu se pot moderniza cu fonduri europene. Nici companiile private nu au motive să fie interesate să facă investiţii, din moment ce într-un an de zile i-au trecut pragul doar 378 de oameni. Aşa că soluţia rămân banii de la stat.

„Nu, nu toate pot supravieţui. Unele vor reuşi abia în câţiva ani să-şi atingă acel break even şi să trăiască singure”, a spus Aleodor Frâncu, director general ROMATSA.

Şi asta în condiţiile unei schimbări de strategie. Regionalizarea va cuprinde şi aeroporturile din România. Cele de mici dimensiuni vor deveni sateliţi ai aeroporturilor din marile oraşe.

Deocamdată lucrări de modernizare se fac doar la aeroporturile care au ştiut cum să convingă companiile aeriene să zboare de pe ele. Un exemplu este Clujul.

„În 1996 am avut 36.000 de pasageri, anul acesta am depăşit un milion. Am reuşit să dezvoltăm infrastructura. Este prima pistă după Revoluție total construită. Aproape 40 de milioane de euro doar investiția noastră”, a afirmat David Ciceo, directorul general al aeroportului din Cluj.

În timp ce Clujul atrage curse, alte aeroporturi le pierd. Pentru că traficul s-a redus și nu mai sunt considerate profitabile, compania naţională Tarom a decis să renunţe la cursele din Bucureşti spre Sibiu şi Târgu-Mureş. În primele şase luni, de pe cele 16 aeroporturi ale României au decolat şi au aterizat cu 5% mai puţini pasageri.