Deși legea societăților comerciale obligă ca datoriile unei firme să nu depășească capitalurile proprii, o bună parte din cele 524.000 de firme active în România înregistrează obligații de plată ce depășesc cu mult propriile resurse financiare. Incredibil, una din explicații este faptul că nu există o autoritate care să verifice aplicarea prevederilor legii societăților comerciale.
Necesarul de recapitalizare al firmelor care activează în România se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro. Șase miliarde de euro revin companiilor private cu capital străin, 4,5 miliarde de euro la societățile private cu capital românesc și 0,5 miliarde de euro la companiile de stat, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.
"La nivelul economiei reale, necesarul actual de recapitalizare, pentru a se atinge 50% din capitalul social așa cum prevede legea, este de 11 miliarde de euro, din care șase miliarde la firmele cu capital străin, 4,5 miliarde la firmele private cu capital autohton și 0,5 miliarde de euro la companiile de stat", a declarat vineri Georgescu în cadrul unei conferințe pe teme de contabilitate.
Potrivit prevederilor legale capitalul propriu al acționarilor trebuie să fie cel puțin egal cu datoriile societății, respectiv să fie peste 50% din capitalul social (element de pasiv egal cu suma dintre capitalul propriu și datorii).
Nerespectarea prevederilor dă bătăi de cap creditorilor unei companii în caz de insolvență și duce la un climat de neîncredere în economie. Cu datorii mai mari decât capitalurilor proprii o firmă nu poate acoperi creanțețe creditorilor acesteia în caz de insolvență/faliment.
Datoriile, de trei ori peste capitalurile proprii
Peisajul economiei românești nu este roz, potrivit datelor prezentate de Georgescu. Dacă în România capitalul propriu reprezintă 27% din capitalul social total, în Statele Unite capitalul propriu este de 63%, în Germaia este 55% iar în Polonia este de 50% din total, arătau date prezentate anul trecut de oficialul BNR. Însă, în România n-are cine să verifice aplicarea legii. Nu este nicio instituție care să administereze legea 31 din 1990, a societăților comerciale, reclama anul trecut Florin Georgescu.
"Dincolo de blocajul pe care îl produce în economie, decapitalizarea cronică diminuează produsul intern brut, din cauză că pierderea anihilează o parte din valoarea adăugată brută creată de societate în fiecare an", spune acum Georgescu.
Decapitalizarea împiedică accesul firmelor la produsele bancare atât de necesare dezvoltării lor.
Situația prezentată de Florin Georgescu anul trecut arăta că firmele private din România au în totalul datoriilor 4,2 % din acestea către la stat, 18,5% la acționari, 22,3 % sunt datorii comerciale, 21% este datorie privată externă (în czaul multinaționalelor), 11,1% sunt credie interne etc.
Pierderile firmelor private, de opt ori peste cele ale celor de stat
Deși se vorbește intens de ineficiența firmelor de stat cifrele arată că marea pierdere vine de la firmele private. Pierderea este posibilă să fie doar contabilă astfel încât companiile să nu plătească impozte la stat.
Îngrijorător este și numărul mare de firme care înregistrează pierderi, spune vice-guvernatorul. În 2015, din 700.000 societăți au depus bilanț doar 608.000, adică 85%. Din acestea, 14%, respectiv 84.000, au raportat că au înregistrat un rezultat nul. "Din cele 524.000 de firme care au înregistrat rezultat negativ sau pozitiv, cele cu profit sunt preponderente, 58%, respectiv 306.000 agenți economici, care au totalizat un profit de 17 miliarde de euro. Din acestea, statul deține numai 720 de firme cu un profit total de două miliarde de euro", a subliniat reprezentantul BNR.
În opinia acestuia, este îngrijorător faptul că 219.000 de firme, restul de 42%, au înregistrat pierderi de 8,5 miliarde de euro, din care 390 sunt societăți de stat, cu 0,9 miliarde de euro pierdere, și 218.610 sunt companii private, cu un total al pierderilor de 7,6 miliarde de euro.
El sugerează că deseori pierderile sunt create artificial. "Cauzele acestor situații negative sunt multiple și conțin, pe lângă factori obiectivi specifici economiei de piață, numeroși factori subiectivi, care pornesc cu reglementări incomplete din Legea 31 privind societățile comerciale, continuă cu multe breșe în legislația fiscală și includ comportamentele inadecvate ale unor antreprenori", a mai spus prim-viceguvernatorul BNR.