Infrastructura, victima bugetului sărac
În 2012, guvernul lui Victor Ponta promitea că proiectele de infrastructură vot fi prioritare şi că procente tot mai mari din Prodsul Intern Brut vor fi dirijate spre această direcţie. Din păcate, în realitate s-a întâmplat exact invers: proiectele mari au fost amânate sau au primit prea puţini bani pentru a fi duse la bun sfârşit.
„Avem nevoie de zeci de miliarde pentru infrastructură, să ne conectăm cu Europa. Angajamentele erau pentru 2007 să trecem Carpaţii, dar suntem în 2015 și nu avem autostradă”, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Evaziunea fiscală este ridicată în România, sunt venituri pierdute care ar putea fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii sau îmbunătăţirea educaţiei”, a spus Guillermo Tolosa, reprezentant FMI în România.
Pe cifre şi pe hârtie, bilanţul guvernelor Ponta la capitolul infrastructură arată destul de bine. Problema este că multe dintre proiectele bifate drept realizări au fost iniţiate de fostele guverne. Au fost receptionaţi, în total, 292,6 de kilometri de autostrada. Media kilometrilor inaugurați pe an este de 97.5 KM, față de 25,6 km pe an, în perioada guvernării PDL.
Cei mai mulţi kilometri de autostrăzi au fost deschişi circulaţiei în 2012, la câteva luni după ce guvernul Ponta s-a instalat la putere. Este vorba de 140 de kilometri, pe rute precum Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia sau Medgidia-Constanţa. La doi ani de la inaugurare, autostrăzii Bucureşti-Ploieşti îi lipseşte exact porţiunea de 6,5 kilometri care ar trebui să dirijeze traficul în interiorul Capitalei. Alte proiecte nici măcar pe hârtie n-au ajuns să fie finalizate.
„Autostrada între Marea Neagră și Nădlac și-a schimbat traseul de nu știu câte ori... ca să vorbim blând. Nu banii ne-au lipsit. Ne trebuie echipe bune, specialişti, nu firme conectate politic, ci oameni conectaţi la realitate, un viaduct se face într-un anumit timp”, spune Mugur Isărescu.
Premierul Victor Ponta a tăiat panglici la peste 120 de kilometri de autostradă, dar în același timp a tăiat din fondurile destinate metroului bucureștean, Centurii Capitalei și altor proiecte.
„Din punct de vedere al infrastructurii nu s-au întâmplat lucrurile care ar fi trebuit să se întâmple.
Din păcate, infrastructura a fost şi rămâne o problemă a României”, spune Bogdan Belciu, analist economic.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul infrastructură rutieră. În lucru se află, totuşi, 228 de km de autostradă, din care 122 au fost demaraţi în timpul guvernelor Ponta. Alţi 81 de km sunt la stadiul licitaţiilor, iar alte proiecte importante aşteaptă pe hârtie.
„În privinţa infrastructurii fizice suntem mai departe chiar si decât Bulgaria”, spune Mugur Isărescu.
„Dezvoltarea infrastructurii a fost cea mai slabă din Europa. Nu e vorba de lipsa banilor. Este vorba de politică, de prioritizare”, spune Guillermo Tolosa.
Banii pentru infrastructură ar fi putut veni din fonduri europene, dar și aici lucrurile s-au mișcat greu.
În 2012, cabinetul Ponta promitea un grad de absorbție a banilor europeni de peste 80%, dar în prezent datele arată o absorbție de 53%.
„Mecanismul de accesare a fondurilor europene nu este ușor, este destul de birocratic”, spune Bogdan Belciu.
E adevărat însă ca rata de absorbție curentă s-a majorat de șapte ori, comparativ cu aprilie 2012. Suma totală primită de la Comisia Europeană este de aproape 10 miliarde de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
