Industria cinematografică din România ar putea crea 4.000 de locuri de muncă și ar putea crește interesul turiștilor străini pentru țară

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Consultanții de la PriceWaterhouseCoopers propun ca statul să subvenționeze un sfert din bugetul filmării unor producții străine în România și să îi scutească de jumătate din impozitul pe venit pe străinii implicați în turnarea acestor pelicule. Efortul bugetar s-ar ridica la aproximativ 30 de milioane de euro pe an însă beneficiile ar putea fi mult mai mari. Potrivit estimărilor o astfel de schemă de ajutor de stat ar face ca industria locală de film să crească de cinci ori față de prezent.

În România ar fi realizate filme de 250 de milioane de euro și, prin sosirea cineaștilor străini în țara noastră ar fi create până la 4.000 de locuri noi de munca. Impactul indirect ar fi și mai mare. S-ar putea apropia de un miliard de euro anual prin stimularea turismului, a transportului și a serviciilor. Iar statul ar ajunge să încaseze peste 120 de milioane de euro anual, de patru ori mai mult decât ar oferi sub forma ajutoarelor de stat pentru industria cinematografică.

Coproducțiile sunt o formă de investiție străină. Atunci când un studio de la Hollywood decide să filmeze scene în România, închiriaza spații și folosește personalul caselor de producție din țara noastră. Iar filmele pot fi o forma importantă de promovare turistică. De exemplu, pesiajele din Noua Zeelanda au fost popularizate de seria Stapânul Inelelor, deșertul Tunisiei a atras turiști după ce a găzduit secvențe din Războiul Stetelor, iar serialul Urzeala Tronurilor a ajuns sa promoveze destinații din mai multe țări europene, inclusiv din Croația. De atfel, Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat în care acorda subvenții de până la 2,65 milioane euro pentru un film realizat pe teritoriul său. Scheme asemanatoare exista oi în Ungaria, Cehia sau Polonia.

Statisticile Centrului Național al Cinematografiei arată că anul trecut au fost turnate în România doar 17 filme, cu 10 mai puține decât în 2014. Dintre producțiile de anul trecut doar 7 au fost în colaborare cu studiourile străine.

Tot datele CNC arată că anul trecut funcționau nu mai puțin de 88 de case românești de producție cinematografică.

Însă o schemă de ajutor de stat nu ar însemna că filmele românești premiate la festivaluri ar avea încasări mai mari. Banii pentru casele de producție nu ar rezolva marea problema a numărului mic de cinematografe. Doar 82 funcționau anul trecut. Cele 442 de filme straine și românești proiectate anul trecut în sălile de cinema au încasat în medie doar 100.000 de euro. Vânzările de bilete nu pot deocamdată să acopere costurile de producție ale filmelor românești.