Apa şi canalizarea au dominat topul scumpirilor utilităţilor în ultimii cinci ani. Din iunie 2008 până la mijlocul acestui an, tarifele aproape că s-au dublat. Populaţia nu a fost scăpat de creşterile de preţuri pentru aceste servicii în niciun an.
Românii au fost nevoiţi să plătească mai mult şi pentru încălzirea locuinţei: factura a crescut cu aproape 60% în acest interval. Cei care locuiesc într-un apartament cu două camere, fără izolare termică, plătesc acum cu 100 de lei mai mult decât înainte de declanşarea crizei. Cea mai mare majorare a fost între anii 2011 şi 2012, după ce Guvernul a renunţat să mai subvenţioneze tarifele la energia termică, la cererea Fondului Monetar Internaţional.
Avalanşa de scumpiri a continuat cu energia electrică: plus 42% în ultimii cinci ani. O familie care în iunie 2008 plătea 56 de lei pe lună pentru curentul electric achită acum cu 24 de lei mai mult.
Şi gazele naturale au venit cu facturi mai mari. Scumpirile le-au simţit în special cei care locuiesc la case, unde facturile ajung chiar şi la 800 de lei pe timp de iarnă. Adică 100 de lei mai mult faţă de acum cinci ani. Ultimii ani au adus majorări de preţuri şi în cazul carburanţilor, cu 38%. Un plin de benzină costă acum cu aproape 70 de lei mai mult decât în iunie 2008. În tot acest timp, salariile românilor au crescut în medie cu aproximativ 300 de lei, până la 1.600 de lei.
Românii muncesc pentru mâncare şi facturi
Scumpirile din ultimii ani se reflectă tot mai mult în coşul de consum al românilor, care renunță la multe cumpărături pentru a acoperi facturile.
Bugetul alocat pentru mâncare a crescut considerabil în ultimii ani. Românii cheltuie aproape jumătate din cât câştigă pe alimente şi băuturi nonalcoolice. Coşul de cumpărături a crescut, în medie, cu 120 de lei în patru ani.
Românii nu au renunţat la fumat şi nici la consumul de băuturi alcoolice. Ponderea cheltuielilor cu băutura şi tutunul a crescut, din 2008 încoace. Românii au alocat, în medie, 126 de lei anul trecut pentru aceste produse, cu 37 de lei mai mult ca în 2008. Şi facturile la utilităţile au crescut.
17 la sută din cheltuieli au fost pentru apă, curent, gaze şi alţi combustibili. Ponderea a crescut în ultimii ani ca urmare a scumpirilor la energie. În bani, diferenţa ajunge la 57 de lei, faţă de 2008. Partea proastă este că tendinţa de creştere va continua şi în anii următori. Liberalizarea pieţei de energie vine cu scumpiri la gaze şi electricitate până în 2018.
Noi scumpiri la gaze și energie
Din angajamentul Guvernului faţă de Fondul Monetar Internaţional reiese că vom avea parte şi în anii următori de scumpiri la utilităţi. Tarifele la gaze şi energie electrică vor fi majorate astfel încât să ajungă, treptat, la nivelul celor din vestul Europei.
Cea mai importantă scumpire va fi la gazele naturale. Prețurile au suferit o majorare cu 8%, de la 1 iulie, iar la 1 octombrie vor mai crește cu 2 procente.
Până în anul 2018, gazele vor fi mai scumpe cu 60 de procente. Astfel, o factură de 400 de lei la gaze, din 2013, va ajunge la 650 de lei în 2018.
Energia electrică a suferit un alt tip de creștere, dat de liberalizarea pieței. Creșterea va veni în proporții diferite de pe bursă și cu preț reglementat de stat. De la 1 iulie, furnizorii cumpără de pe bursă 10% din energia pe care o livrează, iar 90% este preț reglementat de stat. Însă, în 2017 proporția va fi de 100% preț de pe bursă. Prețul mic la energie electrică depinde de furnizorii pe care îi are România.