Harta puterii de cumpărare din UE: România e tot în coada clasamentului, dar se distanţează faţă de Bulgaria

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES 

Datele - valabile pentru anul 2014 - arată că Bulgaria are cea mai joasă putere de cumpărare (47% faţă de media UE, în stagnare faţă de anii anteriori), urmată de România (cu 55%, în urcare de la 49% în 2010 şi 54% în 2013) şi de Croaţia (59%, nou intrată în clasament).

Printre celelalte ţări cu putere redusă de cumpărare se numără Letonia (64%), Ungaria (68% din media UE), Polonia (tot 68%), Grecia (73%), Lituania (75%) şi Estonia (76%). Ţările în care populaţia are cea mai mare putere de cumpărare sunt, în ordine, Luxemburg (266%), Irlanda (134%), Olanda (131%) şi Austria (130%). În apropierea mediei comunitare se situează Spania (91%), Italia (96%), Franţa (107%), Marea Britanie (109%) şi Finlanda (110%).

Statistici favorabile, prognoze optimiste În anii 2014 şi 2015, potrivit statisticilor oficiale, veniturile românilor au crescut continuu (atât ca salariu mediu pe economie, cât şi - mai ales - ca salariu minim), iar preţurile şi-au decelerat creşterea, ceea ce va duce la un nou avans în clasamentul european al puterii de cumpărare.

Cât despre prognoze, acestea arată că salariul mediu va creşte cu 5-8% anual până în 2020, în ton cu salariul real, pe fondul unei rate de inflaţie cu niveluri minime. Asta ne îndreptăţeşte să credem că vom urca spre 60% din media puterii de cumpărare din UE în 2018 - un element important pentru convergenţa reală de care avem nevoie pentru a adera fără efecte adverse la zona euro.