Guvernul și FMI nu s-au înțeles
El a precizat că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie.
„Nu cred că e bine pentru România”, a spus Victor Ponta. El a precizat că în aceste condiții nu există o scrisoare de intenție, dar acordul preventiv cu FMI rămâne în vigoare. Premierul a mai spus că România va veni cu o propunere de calendar sustenabil în privința liberalizării prețurilor la gaze.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.
"Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri care să ducă la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent", a afirmat Victor Ponta.
Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigura până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional, precizează Mediafax.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare totală de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
„Țara noastră are o economie stabilă, care se dezvoltă, iar Guvernul își face treaba și venim cu planuri care sunt în favoarea României. A rămas ca în aprilie să ne vedem din nou cu delegația FMI-BM-CE și să prezentăm soluții pentru ca prețul la gaze să nu crească într-un ritm nesustenabil, iar industria producției de energie electrică pe cărbune să aibă o perspectivă de dezvoltare pentru viitor”, a scris Victor Ponta, pe contul de Facebook, imediat după terminarea conferinței de presă în care a anunțat eșecul negocierilor cu FMI.
Dezacorduri precedente cu FMI
Actualul acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, al treilea semnat de România din 2009, nu a fost lipsit de probleme. În vara anului trecut, misiunea FMI a plecat de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie, pe fondul neînţelegerilor legate de reducerea CAS. Nu s-a întâmplat însă nimic grav pentru că autorităţile nu au avut nevoie de banii puşi la dispoziţie de instituţia financiară.
Actualul acord, care se încheie în luna septembrie, este al 13-lea pe care România l-a avut cu FMI.
A treia evaluare a acordului stand-by, care a avut loc în luna iunie a anului trecut, a fost considerată un eşec pentru Guvern şi finanţatorii României. Pentru că nu au fost de acord cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, oficialii FMI nu au aprobat misiunea de evaluare.
Chiar şi aşa, măsura a intrat în vigoare la 1 octombrie anul trecut.
Două luni mai târziu, imediat după alegerile prezidenţiale, delegaţia FMI a revenit la Bucureşti pentru a discuta despre bugetul României pe 2015.
De-a lungul timpului, în relaţiile României cu FMI au fost mai multe momente de blocaj.
Istoricul relațiilor cu FMI
Prima înţelegere dintre România și FMI a fost aprobată în octombrie 1975. În total, în perioada comunistă au fost trei acorduri, iar ultimul a fost reziliat.
Nici următoarele cinci programe, de după 1991, nu au ajuns la final.
Guvernanţii au reuşit să ducă la capăt abia al nouălea acord, cel din 2001. Şi următoarele trei, printre care şi împrumutul din 2009, au fost încheiate cu succes.
Acordurile României cu FMI
Suma aprobată / Suma atrasă
- oct. 1975: 142,44 milioane dolari / 142,44 milioane dolari
- sept. 1977: 96,11 milioane dolari / 96,11 milioane dolari
- iun. 1981: 1,64 miliarde dolari / 1,22 miliarde dolari
- apr. 1991: 570,53 milioane dolari / 476,97 milioane dolari
- mai 1992: 470,82 milioane dolari / 392,4 milioane dolari
- mai 1994: 480,5 milioane dolari / 141,3 milioane dolari
- apr. 1997: 452 milioane dolari / 180,9 milioane dolari
- aug. 1999: 599,7 milioane dolari / 209,5 milioane dolari
- oct. 2001: 449,8 milioane dolari / 449,8 milioane dolari
- iul. 2004 (acord preventiv): 374,8 milioane dolari / 0
- mai 2009: 17,1 miliarde dolari / 15,8 miliarde dolari
- mart. 2011 (acord preventiv): 4,6 miliarde dolari / 0
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
