Firmele din România vor veni cu 20 la sută din necesarul investiţiei în Republica Moldova, iar restul de 80 la sută vor putea fi bani împrumutați cu garanții de stat, astfel încât băncile să nu aibă motiv de refuzare a finanțării.
„Pot să anunţ o iniţiativă nouă, aceea de a garanta investițiile firmelor romînești în Republica Moldova la o valoare de 80 la sută din aceste investiții, cu un plafon care se poate întinde la 1 miliard de lei pentru acest an și sper că în acest fel firmele românești să investească mai mult în Moldova”, a declarat premierul Victor Ponta, aflat, vineri, în vizită la Chișinău.
Plafonul stabilit de Guvern este semnificativ având în vedere volumele investițiilor românești în Republica Moldova. România a investit doar 190 de milioane de euro în Moldova în 2012, în scădere faţă de 2011, când volumul a fost de 245 de milioane de dolari.
Oficialii de la Chişinău explicau această depreciere a investiţiilor prin decontarea unor datorii de către firmele cu capital românesc.
O treime din investiţii sunt făcute în sistemul bancar.
O oportunitate pentru firmele româneşti ar fi participarea la privatizările pe care moldovenii vor să le facă. Într-un efort de a-şi echilibra balanţa comercială, Moldova şi-a scos la vânzare mai multe companii strategice. Peste 190 de de companii, printre care operatori de telefonie, transporturi şi aerieni îşi vor căuta proprietari privaţi.
Cine investește în Moldova
Republica Moldova a început să se deschidă tot mai mult către Vest după intrarea României în Uniunea Europeană. Livrările moldoveneşti către cele 28 de state ale blocului comunitar depăşesc un miliard de dolari. Peste 30 la sută dintre exporturi sunt făcute către România.
Oficial, cei mai mari investitori în ţara vecină sunt statele europene, cu investiţii de peste 1,5 miliarde de dolari.
Rusia are direct o felie de doar 12 la sută.
Datele pe primele nouă luni ale anului trecut arată că Moldova a avut o creştere de 35 la sută la investiţiile străine directe atrase. Peste jumătate din bani au venit din state ale Uniunii Europene, în principal din Olanda şi Cipru. Însă aceste două țări sunt, de fapt, locuri predilecte de înregistrare a unor firme care au în spate acționari ruși. Prin urmare, există ungrad ridicat de probabilitate ca, de fapt, să fie vorba de investiții estice.
Influența rusească asupra economiei moldovenești rămâne mare. Lukoil controlează piața petrolului. Inter Rao, tot din Rusia, deține termocentrala care generează trei sferturi din consumul național. Iar gazele vin tot din Est, de la Gazprom, care controlează și jumătate din distribuitorul local.
Gazoductul care se construiește acum între Iași și Ungheni îi va aduce Moldovei o alternativă pe care nu o avea în cazul în care rușii ar fi închis robinetul sau ar fi decis sa urce foarte mult prețurile.