Guvernul a redus cu 10 % bugetul pentru investiţiile făcute de stat, e cu 10 % mai mic decât bugetul alocat în primele 8 luni ale anului trecut. Cele mai afectate au fost firmele de construcţii. Oamenii de afaceri din domeniu spun că de vină pentru sumele mici alocate dezvoltării infrastructurii sunt şi directorii companiilor de stat, care în loc să caute soluţii pentru creşterea veniturilor stau cu mâna întinsă la Ministerul de Finanţe.
În primele opt luni ale anului, din visteria statului au plecat spre proiecte de investiţii cu aproape 10% mai puţinibani faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „ Dacă înainte de 1989 făceam cam 300 de kilometri de reparaţii capitale pe an, astăzi, din cauza lipsei fondurilor necesare, facem 10 kilometri pe an, ceea ce este practic insuficient”, a explicat Jean Nicolaos, director strategie CFR SA.
Intervenţia muncitorilor este necesară pe 8.000 de kilometri de şină. Şantiere sunt deschise doar pe calea ferată dintre Curtici şi Sighişoara, unde finaţarea este asigurată parţial din fondurile comunitare alocate de la Bruxelles. CFR ar mai avea nevoie de încă 4 miliarde de euro pentru a termina de reabilitat această linie, dar şi pentru a se apuca să repare cei peste 150 de kilometri de şină dintre Sighişoara şi Predeal. Speranţa stă tot în fondurile europene.
În visteria statului se găsesc cu greu fonduri pentru lucrările de infrastructură. Un exemplu sunt cei 6 kilometri de şosea care ar trebui să lege Capitala de autostrada spre Ploieşti pentru care nu mai există bani în acest an.
Zgârcenia statului atrage disponibilizări, avertizează patronatele din construcţii. „S-a intrat în criză cu 500.000 de oameni, acum am ajuns la 350.000, însă va veni iarna plus lipsa de finanţare aşa că sectorul va ajunge cel mai probabil la 250.000 de angajaţi”, a subliniat Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO.
Deloc surpinzător în condiţiile în care oamenii de afaceri din acest sector se aşteaptă la cel mai prost an de la începutul crizei.
„Nu doar Guvernul este de vină pentru banii puţini alocaţi investiţiilor. Managerii companiilor de stat încă se mulţumesc să vadă bugetul de stat drept principala sursă de venit, în loc să găsească modalităţi prin care să-şi valorifice activele”, a declarat Claudiu Georgescu, preşedinte Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii
În lipsa unei creşteri accelerate a fondurilor europene şi în condiţiile unui buget sărac, o gură de oxigen pentru economie o reprezintă investiţiile străine. În 2012 au depăşit 2,1 miliarde de euro, în creştere cu aproape 19% faţă de anul precedent. Acestea însă pot dispărea la cel mai mic semn de instabilitate economică sau politică şi depind şi de situaţia din regiune.