Discuţiile Guvernului cu Comisia Europeană privind îngheţarea preţului la gaze au avut un rezultat bun însă nu s-a ajuns încă la o concluzie, a spus ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu. Reprezentanţii Comisiei Europene nu a avut un răspuns ferm. Ţara noastră a cerut acceptul CE să amâne calendarul de liberalizare a preţului de gaze pentru doi ani şi jumătate, şi să fie menţinut preţul gazelor din producţia internă până la 1 iunie 2016.
Calendarul liberalizării preţului la energie, prevede scumpirea cu 3% a gazelor de la 1 octombrie. Acum Guvernul pregăteşte o ordonanţă de urgenţă prin care să amâne acest moment, ca după aceasta, să vină cu un nou plan şi să modifice legea energiei.
Această liberalizare a fost puternic cerută de distribuitorii de gaze, care sunt companii străine mari. Însă acestea au constatat că încep să piardă clienţi pe măsură ce cresc preţurile. Nu e vorba de clienţi casnici captivi, ci de firme. Economia României nu este pregătită să suporte în acest moment costuri atât de mari. Chiar şefii marilor companii de distribuţie au recunoscut că s-au făcut calculele greşit.
Totuşi, această amânare a creşterii preţului la gaze s-ar putea să fie motiv de ceartă şi mai puternică cu Bruxellesul. Comisia Europeană cere insistent ca România să ridice restricţiile la exportul de gaze. În acest moment, companiie producătoare din România nu pot exporta gaze naturale şi trebuie să vândă la intern. În momentul în care ar avea liber la export, atunci preţurile s-ar liberaliza automat, pe baza cererii şi ofertei. România insistă să nu facă acest pas pentru că ar avea implicaţii majore asupra costurilor vieţii.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern. Populaţia consumă 24% din total.