Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea sau valorificarea participaţiei României de pe platforma Combinatului Krivoi Rog din Ucraina, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, a fost aprobat miercuri de Guvern, în şedinţa săptămânală, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).
Documentul întocmit de ministerul de resort mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente. O prevedere este abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.
Statul român, prin MEAT, plăteşte anual, din 1999 şi până în prezent, aproximativ un milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, notează sursa citată.
Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia, se arată în memorandum.
Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).
Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
Cota de participare a României reprezintă aproape 27% din valoarea întregului proiect
În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994 (Protocolul), volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând aproape 27% din valoarea întregului proiect. România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile calculate de Banca Comercială Română. potrivit Agerpres.
Conform documentului, îndeplinirea obligaţiilor şi drepturile ce revin părţii române din participarea la construirea Combinatului de la Krivoi Rog se realizează prin antreprenori, respectiv societăţile comerciale Arcom Bucureşti, Arcif Bucureşti şi Uzinexport Bucureşti.
Din cauza lipsei surselor de finanţare din partea Ucrainei, lucrările la CIM Krivoi Rog au fost sistate. Astfel, în anul 1999 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 643/1999 privind modul de decontare a cheltuielilor efectuate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcţii montaj la Combinatul minier de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog-Ucraina.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), în calitate de ordonator principal de credite, asigură fondurile necesare activităţilor desfăşurate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcţii montaj la CIM Krivoi Rog, în baza HG nr. 643/1999 completată prin HG nr. 290/2001.
Aceste activităţi constau în conservarea şi paza obiectivelor, depozitelor de materiale, instalaţiilor şi utilajelor tehnologice existente în stoc.
Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina sunt de circa 4 milioane de lei anual.
După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situaţiei de la CIM Krivoi Rog. În anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare. Partea ucraineană a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.
Falimentul CIM Krivoi Rog a complicat obiectivul României de recuperare a cheltuielilor efectuate
Propunerile avansate nu au corespuns însă intereselor părţii române, astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României. În anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus în aplicare deoarece parte ucraineană a invocat necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.
La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este deferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor. Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situaţia s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfăşura în paralel cu evoluţiile politice.
„În temeiul art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării din 10.05.2009, aprobat prin Hotărârea nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, conform caruia Memorandumul poate fi elaborat şi în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică, precum şi în temeiul art. 18. alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, propunem: identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente; amendarea cadrului legislativ privind problematica în ansamblu a CIM Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente; abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina şi asigurarea resurselor de finanţare necesare”, se menţionează în memorandum.
Editor : Liviu Cojan
