Greenpeace: Două treimi dintre termocentralele pe cărbune din România funcţionează ilegal

Informațiile figurează într-un raport privind starea termocentralelor pe cărbune din România, publicat marţi de Greenpeace România, potrivit News.ro.

Raportul analizează legalitatea funcţionării şi conformarea cu standardele de emisii ale instalaţiilor în funcţie de prevederile autorizaţiilor integrate de mediu, ale rapoartelor de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi la coş pentru trimestrul IV 2015 şi trimestrul I al acestui an, precum şi a debitelor masice anuale de poluanţi pentru anul 2015.

“Pentru termocentralele pe cărbune, 2015 a reprezentat sfârşitul unei perioade de opt-nouă ani în care acestea trebuiau să realizeze investiţii pentru reducerea poluării aerului şi conformarea cu standardele europene de emisii. O parte dintre termocentrale au realizat investiţii pentru reducerea emisiilor unor poluanţi”, arată raportul Greenpeace.

Unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reuşit să reducă poluarea, în timp ce altele au continuat să funcţioneze, multe fără a respecta standardele de emisii şi, în unele cazuri, fără autorizaţii integrate de mediu valabile.

“Practic, este vorba de un impact ridicat asupra sănătăţii populaţiei, ce la nivelul anului 2009 era cuantificat la 6,4 miliarde de euro anual”, consideră Greenpeace România.

Efectele termocentralelor, estimate de Greenpeace

Impactul poluării termocentralelor pe cărbune din România se ridica în anul 2009 la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual.

Costurile poluării sunt estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro annual, potrivit Greenpeace, care citează date din studiul ”Factura neplătită. Cum ne îmbolnăvesc termocentralele pe cărbune” realizat de Alianţa pentru Sănătate şi Mediu în 2013.

“În ultimii ani, termocentralele din România au avut emisii la coş cu depăşiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în UE. Astfel, sunt cazuri precum cele ale termocentralelor Oradea, Mintia, Drobeta, Iaşi, Paroşeni, care nu au redus emisiile şi funcţionează ilegal“, a declarat autorul acestui studiu, avocatul Cătălina Rădulescu.

"Există, de asemenea, exemplele unor termocentrale (Mintia, Turceni), cărora Garda de Mediu le-a suspendat activitatea dar acestea continuă să funcţioneze, profitând de inexistenţa unui sistem sancţionator care să descurajeze menţinerea unui nivel ridicat de emisii ale termocentralelor", mai arată studiul.

Din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune ale României, distribuite în 11 termocentrale, doar două termocentrale - Işalniţa şi Rovinari -funcţionează legal conform rapoartelor de monitorizare a emisiilor şi documentaţiei comunicate.

Termocentrala Turceni funcţionează legal cu trei grupuri energetice, alte două neavând autorizaţie integrată de mediu, fără care funcţionarea este interzisă.

“Este deosebit de grav ca o unitate industrială să funcţioneze fără reglementare în privinţa poluării produse. Este de asemenea foarte grav că un operator industrial poate să înlăture efectele unei sancţiuni aplicate de Garda de Mediu prin simpla atacare în instanţă a acesteia, echivalând practic încălcarea dreptului de mediu cu o contravenţie oarecare de circulaţie rutieră”, a afirmat Ionuţ Apostol, director de campanii la Greenpeace România.

În aceste condiţii, angajamentele climatice şi contribuţia României la limitarea creşterii temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius şi tranziţia către o economie cu zero emisii de carbon sunt obiective foarte îndepărtate, susţine Greenpeace.

Greenpeace România vrea ca, prin acest studiu, să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte impactul acestor termocentrale asupra sănătăţii, asupra vieţii comunităţilor afectate de activitatea termocentralelor şi a minelor de cărbune şi asupra climei şi mediului înconjurător.

“Este important să subliniem că reducerea emisiilor de poluanţi în aer la nivelul legal - ceea ce în multe cazuri nu s-a întâmplat - nu înseamnă că termocentralele pe cărbune ajung să nu mai aibă un impact asupra sănătăţii şi mediului; practic, încadrarea în normele de emisii nu înseamnă că nu există poluare”, a adăugat directorul de campanii la Greenpeace România.

Greenpeace cere Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Gardei Naţionale de Mediu să suspende urgent activitatea grupurilor energetice ce nu au autorizaţia integrată de mediu sau nu respectă normele de poluare.

De asemenea, organizaţia ecologistă consideră că Ministerul Mediului trebuie să aducă îmbunătăţiri legislaţiei ce reglementează emisiile industriale, pentru a asigura un grad ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a factorilor de mediu.

Foto:peterengyel.worldpress.com. Microhidrocentralele nu sunt tocmai verzi

Pe de altă parte criticile Greenpeace par a ajuta dezvoltarea sectoarelor înfloritoare de producere a energiei electrice ”verzi”, precum sectorul eolian, fotovoltaic, microhidrocentralele. Acestea asigură profituri ridicate investitorilor și beneficiază din plin de subvențiile primite de la stat și populație prin facturile plătite. Mai mult efectul ”verde” al energiilor neconvenționale nu este tocmai sigur. Ecosistemele a multor râuri de munte au fost distruse pe porțiuni importante în ultimii ani din cauza amplasării unor microhidrocentrale pe albiile apelor. În plus, excepție făcând energia nucleară, nu există o altă formă de energie a cărei producere să fie atât de puțin dependentă de factorii climaterici exteriori, cum este energia produsă din cărbune. Dacă hidrocentralele sunt dependente de debitele apelor, producția centralelor eoliene și solare variază în funcție de puterea vântului și, respectiv, a soarelui.