Fonduri europene. 250 de milioane de euro, pierdute din cauza gafelor și birocrației
Ca să beneficiezi de fonduri europene nu este de ajuns să ai o idee bună de afacere. Trebuie să respecţi în acelaşi timp regulile foarte stricte impuse de la Bruxelles. În caz contrar, chiar şi o simplă încurcătură în acte poate fi considerată o tentativă de fraudă.
„E vorba de erori în ceea ce privește proiectele, e vorba uneori de rea intenție din partea celor care aplică, beneficiari publici și privați. Faptul că nu s-a publicat anunțul de licitație la momentul la care trebuia să o facă, verificarea făcută lasă să se înțeleagă că e vorba de o înțelegere între ofertant și beneficiar, nu se întâmplă întodeauna așa”, explică ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Așa se face că, din banii pe care trebuia să îi atragă anul trecut, România a pierdut 285 de milioane de euro. Este a treia cea mai mare corecție din UE, după Spania, care a pierdut peste 700 de milioane de euro, și Italia, care a pierdut 380 de milioane de euro. România este sus și la numărul de fraude cu fondurile europene descoperite. Este pe locul doi, după Italia, însă sumele încasate ilegal de la Bruxelles sunt relativ mici, 36 de milioane de euro.
Ceea ce înseamna că, din totalul banilor fără care a rămas România, un sfert de miliard de euro a fost pierdut din cauza birocrației sau, uneori a neînțelegerii regulilor.
Cei care fac cereri pentru fonduri europene spun că regulile se schimbă deseori pe parcursul jocului, așa că trebuie să apeleze la improvizații riscante.
„Legislația specifică fondurilor e ambiguă. Sunt niște condiții stricte, probabil că și beneficiarii încearcă să devină inventivi, fie din neștiință, fie din rea-voință, intră în situații la limita fraudelor”, explică Roxana Iosif, beneficiar de fonduri europene.
Este însa și o problemă de informare. În alte țări europene, gafele sau fraudele în urma cărora Uniunea Europeană își cere banii înapoi sunt mult mai puține, iar absorbția fondurilor europene este mult mai mare.
Din cauza neregulilor din acte, dar mai ales din lipsa unor proiecte viabile, România a ajuns să folosească doar 36% din cele aproape 20 de miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziție în ultimii șase ani. Este cea mai mică rată de absorbție din Uniunea Europeană.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
