FMI a aprobat acordul cu România
România are un nou acord cu FMI. Acesta ne-a pus la dispoziţie 4 miliarde de euro - două de la Fond şi două de la Uniunea Europeană, bani care urmează să fie folosiţi doar în caz de nevoie. Acordul vine la pachet şi cu o serie de obligaţii. Dobânzile pentru această sumă vor fi plătite, indiferent dacă ţara noastră o foloseşte sau nu, iar guvernul s-a angajat să mărească şi impozitele.
Conducerea FMI a discutat astăzi la Washington solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip preventiv.
Guvernul condus de Victor Ponta a cerut un nou împrumut în valoare de două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.
Board-ul FMI a aprobat cererea României şi a fost de acord cu scrisoarea de intenție trimisă. Este vorba despre un împrumut preventiv. Autoritățile vor, practic, un colac de salvare, în cazul în care vor fi situații externe nefavorabile.
Din 2009 și până acum, România a încheiat trei acorduri cu Fondul Monetar International.
În scrisoarea de intenţie, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.
„S-a mers de cele mai multe ori ce pe cea mai uşoară variantă, creştere de taxe şi impozite şi introducere de taxe noi. Nu reforme structurale. Cred că acest acord este absolut inutil. România are o rezervă valutară suficientă, fără a avea nevoie de Fondul Monetar Internaţional”, crede analistul economic Cristian Păun.
„Dacă în economia mondială se întâmplă lucruri care ne-ar putea afecta, atunci vom avea această posibilitate să accesăm nişte bani”, susţine ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.
Angajamente asumate
Astfel, autorităţile române s-au angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile: aprobarea unei ordonanţe de guvern care să cuprindă definiţiile standard ale angajamentelor pentru sistemul de control al angajamentelor; aprobarea unei ordonanţe de guvern care să definească criteriile de prioritizare pentru proiectele de investiţii publice; aprobarea unei ordonanţe de guvern de lărgire a bazei de contribuţii sociale prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie de sănătate) asupra veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice, care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014; autorizarea actualului consiliu interimar, în cadrul unei Adunări Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, să ia decizii în conformitate cu prevederile legii 31/1990, cautând în acelaşi timp să desemneze un consiliu profesionist în concordanţă cu ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat; clarificarea tratamentului fiscal al titlurilor de valoare Romgaz tranzacţionate pe bursele de valori din străinătate şi adoptarea, dacă este cazul, a bazei legale necesare, relatează Mediafax.
Guvernul a decis recent că persoanele care obţin venituri din chirii vor plăti contribuţii de asigurări de sănătate, în limita a cinci salarii brute, respectiv cel mult 611 lei pe lună în acest an.
Guvernul trebuie să îndeplinească mai multe criterii de referinţă structurale: începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile centrale şi locale, pe unităţi, cu frecvenţă trimestrială (finele lunii septembrie); elaborarea pachetului de bază în sănătate în cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va defini şi sfera de cuprindere a sectorului privat în sistemul sanitar în viitor (finele septembrie); elaborarea proiecţiilor financiare pe termen mediu care să identifice corect implicaţiile fiscale ale proiectelor cu finanţare UE, cuprinzând necesarul de cofinanţare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile (mijlocul lunii octombrie); aprobarea, prin memorandum de guvern, a unei liste de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (mijlocul lunii octombrie); lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz (finele lunii noiembrie); numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011; aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate (finele lunii noiembrie); punerea în funcţiune integrală a sistemului de control al angajamentelor, susţinut de modificările legale şi procedurale necesare şi acoperirea cheltuielilor MFP şi a încă cel puţin unei alte unităţi adiţionale de la nivel central şi de la nivel local (finele lunii decembrie).
Guvernul s-a angajat faţă de FMI că va vinde „majoritatea portofoliului" de companii din subordinea Ministerului Economiei.
Companiile energetice controlate de Ministerul Economiei au fost transferate în acest an din coordonarea ministrului Varujan Vosganian în cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care conduce Departamentul pentru Energie
În urma transferului, Ministrul Economiei mai are participaţii integrale, majoritare sau minoritare la companii precum Romarm, Oltchim, Plafar, Carfil, Metrom, UM Cugir, UM Mija, UM Sadu, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb, Şantierul Naval Mangalia, IAR Braşov, Romaero, Şantierul Naval 2 Mai.
Listare la bursă
Pe lângă privatizări, Guvernul a promis de mai multe ori FMI şi Comisiei Europene că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%), Romgaz (10%), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%).
Nuclearelectrica a derulat în perioada 9 - 20 septembrie o ofertă prin care a atras 281,8 milioane lei (63 milioane euro) prin vânzarea a 10% din acţiuni.
Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar de acţiuni deţinute de stat la Electrica, după majorarea de capital, este programată pentru mai 2014.
Pentru sfârşitul lunii iunie a anului viitor sunt prognozate lansări de oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica.
Un pachet de 15% din acţiunile statului la Transgaz Mediaş (TGN) a fost vândut pe bursă în luna aprilie, printr-o ofertă secundară, conform acordului Guvernului cu FMI.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
