Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România critică sistemul de alocare a fondurilor nerambursabile pentru companiile afectate de pandemie. Aplicaţia prin care IMM-urile pot solicita fonduri nerambursabile de la guvern, pentru asigurarea de capital de lucru, calculează automat suma alocată fiecărei firme solicitante, pe baza procentului de 15% din cifra de afaceri pe 2019, chiar dacă firma nu are nevoie de întreaga sumă, a declarat luni preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu.
IMM-urile afectate de pandemie pot solicita fonduri europene nerambursabile pentru capital de lucru prin schema de ajutor de stat a guvernului, care alocă firmelor înscrise o sumă în valoare de 15% din cifra de afaceri pe anul 2019, cu un plafon maxim de 150.000 de euro pentru un beneficiar. Aplicaţia a fost implementată de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) cu sprijin tehnic de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Liderul patronatului IMM-urilor a apreciat că acest model de alocare financiară nu este corect, deoarece unele companii mai mari vor majora artificial pierderile pe care le declară ca fiind provocate de pandemie, pentru a cheltui întreaga sumă alocată de sistemul electronic, iar astfel bugetul programului este consumat de IMM-urile cu cele mai mari cifre de afaceri, în detrimentul celor mai mici antreprenori.
CNIPMMR a criticat în repetate rânduri nivelul ridicat al plafonului maxim acceptat pentru o firmă - 150.000 de euro, şi principiul 'primul venit, primul servit', argumentând că bugetul de 350 de milioane de euro este consumat de prea puţini beneficiari, IMM-uri de dimensiuni mari, în detrimentul celor mai mici antreprenori. De partea cealaltă, Ministerul Economiei a apărat plafonul de 150.000 de euro şi principiul 'primul venit, primul servit', argumentând că IMM-urile mici nu vor fi afectate.
„Aplicaţia îi arată suma fixă pe care el (firma solicitantă, n.r.) trebuie s-o primească, 15% (din cifra de afaceri pe anul trecut, n.r.). El fie că are sau n-are nevoie, primeşte 15% din cifra de afaceri. Ceea ce nu e corect. Aplicaţia îi indică că aia e suma. Ar fi trebuit să completezi de mână şi să spui că ai nevoie de 30.000 de euro, de 50.000 de euro, 'atât am eu nevoie'. Dacă tu-mi dai maxim suma asta, o să vin cu nevoi exact de suma respectivă. (...) Nici nu trebuie să scrii nimic acolo, doar scrii cifra de afaceri şi ţi-a calculat automat 15% din ea”, a declarat Florin Jianu, citat de Agerpres.
Jianu: Firmele mari sunt favorizate
Liderul patronatului IMM-urilor a apreciat că stabilirea sprijinului financiar la valoarea de 15% din cifra de afaceri a firmei pe anul 2019 va încuraja firmele cu cifră de afaceri mai mare să îşi majoreze artificial costurile provocate de pandemie, pentru a cheltui întreaga sumă calculată de aplicaţie.
"Eu în continuare m-aş uita la nivelul sumei de finanţare a capitalului de lucru. Nu e ok ca tu să-ţi completezi online cifra de afaceri şi automat să-ţi calculeze 15% din acea sumă. Păi, ai, n-ai nevoie, tu de suma aia vei beneficia. Să vedeţi ce? O să ridice artificial costurile fiecare în parte, ca să ajungă la suma respectivă. Deci nu aşa ar fi trebuit, ar fi trebuit să faci pe un minim plan de afaceri, în care să-ţi prezinţi, la această oră, ca să tragem linie, şi să spunem 'ce facturi ai restante? ce taxe ai restante?'. Şi atunci trăgeai o linie şi vedeai. Chiar dacă tu te califici pentru 150.000 de euro, s-ar putea să ai nevoie de 30.000 de euro. Dacă le luam bob cu bob, banii ajungeau pentru mai mulţi. Nu suntem de acord cu acest tip de abordare, dar cerem suplimentarea acestei măsuri", a precizat Florin Jianu.
El susţine că ar fi nevoie de dialog cu fiecare firmă în parte şi de o analiză pentru a vedea dacă nu se pot coborî aceste praguri de 150.000 de euro. "Eu aş face o analiză - ştiu că e un efort însemnat, dar asta ar trebui să facă - şi să încerce într-un dialog cu fiecare firmă în parte să vadă dacă nu cumva se pot coborî acele praguri. Sigur că la noi, în România, ne speriem de ceea ce înseamnă dialogul, dar am avut parteneri pe diverse proiecte din Austria, şi ei aveau un proces de negociere cu autoritatea de management, în care autoritatea îi chema şi spunea: 'aţi pus aici 10.000 de euro salariu pentru un expert. Nouă ni se pare mult, nivelul salariului mediu este de 3.000 de euro'. Iar atunci beneficiarii veneau şi explicau. Adică să aibă un dialog individual, şi atunci s-ar putea să coboare acele (praguri maxime de 150.000 de euro). Însă în momentul în care ei au ales calea uşoară şi au spus 'punem automat 15% din cifra ta de afaceri'... Stai puţin, s-ar putea să n-ai nevoie de toţi banii respectivi, de unde ştii? (...) Capital de lucru înseamnă să-ţi plăteşti nişte restanţe. Ori să dai 150.000 de euro pe firmă drept capital de lucru, dacă facem un calcul s-ar putea să reprezinte întregul profit al firmei respective pe un an de zile. La o rată a profitului mare, de 10-15%, la 1.000.000 de euro reprezintă întregul tău profit pe un an de zile. Cum să îi dai capital de lucru 150.000 de euro? N-am putut să influenţăm acest tip de abordare", a afirmat Florin Jianu.
Competiție de click-viteză
Preşedintele CNIPMMR a susţinut că unele firme au putut beneficia de principiul 'primul venit, primul servit' în detrimentul altora deoarece au folosit specialişti care reuşeau să înregistreze foarte rapid cererile de finanţare ale respectivelor companii în aplicaţia lansată de guvern.
"Noi am explicat că am fi văzut limita la 35.000 de euro maxim pentru orice tip de firmă care vine acolo. Sau să facă două tipuri de programe - program pentru IMM, în care îi dai numai 35.000 de euro, şi program separat pentru companiile mari. Dacă le bagi pe toate la un loc, atunci companiile mari (iau tot, n.r.). Am văzut înregistrări la nivelul secundelor, la nivelul minutelor. Păi acolo ce s-a întâmplat? Au nişte experţi foarte buni, care cu asta se ocupă, şi care le-au întregistrat firmele respective, care aveau exerciţiul înregistrării firmelor respective. Păi eu mă raportez la un IMM care are doi angajaţi. Cineva mi-a zis că era la muncă şi până când s-a întors acasă banii erau deja epuizaţi şi avea nevoie şi el de 15.000 de euro. Nu aşa se fac lucrurile", a adăugat el.
Liderul patronatului IMM-urilor a reproşat autorităţilor că au implementat o abordare clic-viteză în detrimentul unei abordări economice.
"Iar principiul 'primul venit, primul servit': nu deschide el o întreagă discuţie - cine e primul venit? cum se face? de ce unii s-au înregistrat în secunde şi alţii în minute? Dă şanse egale tuturor! Dă o perioadă de timp! Eu n-aş face şi nu voi face niciodată acest principiu al 'primului venit, primul servit'. Cei care suntem mai vechi în meserie ştim cu ce scandaluri s-a terminat ajutorul de minimis de prin 2008-2010 şi ce s-a întâmplat cu el. Eu nu spun că e cazul de aşa ceva, dar (Ministerul Economiei, n.r.) să nu deschidă genul acesta de abordare clic-viteză, că asta e, ci să facem de fapt o abordare economică", a încheiat preşedintele CNIPMMR.
