Standard & Poor's menține ratingul de țară al României la „BBB minus”, ultimul recomandat investițiilor
Agenția Standard & Poor's (S&P) a reconfirmat vineri ratingul României pe care îl acordase și în urmă cu șase luni pentru datoria pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, şi i-a menţinut perspectiva negativă, astfel că acesta rămâne la „BBB minus /A-3” , ultima categorie recomandată investițiilor.
La sfârșitul lunii octombrie, și agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings reconfirmase ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, după ce cu două zile înainte, agenția Moody's anunțase, la rândul ei, că menține ratingul de țară al României. Cea de-a treia agenție de rating, Standard and Poor's era așteptată să-și anunțe evaluarea la începutul lunii decembrie.
Acest indicator este important pentru costurile la care se împrumută statul sau marile companii dintr-o țară.
Cum vede S&P evoluția economiei și care sunt riscurile
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, S&P se aşteaptă ca economia României să se contracteze cu 5,2% în 2020 şi deficitul bugetar să se adâncească la 9,2% din PIB. Anul viitor agenţia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului României de 4%. Totuşi, S&P anticipează că economia va reveni la nivelul din 2019 abia în 2022.
În scenariul de bază al agenţiei, după alegerile parlamentare din decembrie, viitorul guvern va face eforturi credibile de consolidare, pentru a stabiliza nivelul datoriei sub 60% din PIB. Pe de altă parte, dinamica politică complexă a României continuă să obstrucţioneze direcţia politicii sale viitoare şi fiabilitatea execuţiei politicilor, apreciază agenţia de evaluare financiară.
Conform raportului agenţiei, perspectiva negativă se bazează pe riscurile la adresa echilibrelor fiscale şi externe ale României în următoarele 12 luni. Acestea se vor materializa probabil dacă factorii de decizie politică nu reuşesc să vină cu un plan credibil de reducere a dezechilibrelor bugetare.
Ratingul României ar putea fi revizuit în scădere
S&P ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate o perioadă mai îndelungată decât a anticipat agenţia, din cauza provocărilor cu care se va confrunta politica fiscală după alegeri.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În opinia agenţiei, costurile de finanţare ale României ar putea creşte, dacă viitorul Guvern nu reuşeşte să prezinte un cadru credibil al politicii fiscale.
În schimb, S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva atribuită ratingului României, dacă viitorul Guvern ancorează rapid consolidarea fiscală, ceea ce va duce la stabilizarea finanţelor publice ale ţării.
Ce așteaptă agenția de rating de la viitorul guvern
În pofida deteriorării situației în 2020, nivelul datoriei României rămâne moderat.
S&P anticipează că viitorul Executiv va reduce dezechilibrele bugetare.
Agenţia crede că viitoarea administraţie va continua probabil să furnizeze un sprijin fiscal amplu pentru a sprijini redresarea economiei în 2021, dar va trebui să gestioneze rigidităţile fiscale create în urma deciziilor politice anterioare. Acestea includ majorări costisitoare de pensii şi alte beneficii sociale.
Cum vede S&P politica de la București
Incertitudinile politice sunt exacerbate de peisajul politic complex şi conflictual, care ar putea face dificilă construirea unei coaliţii după alegeri, se arată în raportul agenţiei de evaluare financiară.
Absorbţia fondurilor europene va fi cheia pentru sprijinirea reechilibrării economice, deşi se menţin riscurile de implementare, apreciază S&P.
Agenţia se aşteaptă ca inflaţia să rămână stabilă, iar presiunile asupra cursului de schimb să fie ţinute sub control în urma măsurilor BNR din 2021.
Ca răspuns la efectele măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), autorităţile de la Bucureşti au lansat o serie de măsuri economice şi fiscale pentru sprijinirea companiilor şi angajaţilor afectaţi. S&P estimează că dimensiunea totală a pachetului de stimulare este de 3% din PIB. Incluzând efectul bugetar al stabilizatorilor automaţi, cum ar fi de la ajutorul de şomaj, agenţia anticipează că măsurile introduse vor creşte cheltuielile fiscale cu 1,2%.
Pensiile, alocațiile și măsurile de stimulare atârnă greu în buget
Contractarea economiei, combinată cu măsurile de stimulare, declinul veniturilor fiscale şi majorarea cheltuielilor sociale (pensiile şi alocaţiile pentru îngrijirea copiilor) vor adânci deficitul bugetar al României în 2020. S&P estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în acest an, incluzând un declin al veniturilor din cauza scăderii economiei, care va face ca datoria să depăşească 40% din PIB.
În condiţiile în care salariile şi pensiile se situează acum la aproximativ 90% din veniturile din taxe, structura bugetului României este extrem de rigidă. „Deşi nu face parte din cazul nostru de bază, dacă ar fi fost implementată majorarea pensiilor cu 40%, estimăm că numai cheltuielile cu salariile şi pensiile ar depăşi veniturile fiscale guvernamentale în 2021”, apreciază S&P.
Agenţia nu se aşteaptă ca Executivul să înăsprească politica fiscală anul viitor, dar crede că autorităţile vor căuta să ajusteze componenţa structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puţin rigide şi îmbunătăţind colectarea taxelor, în timp ce se reduce gradual deficitul. S&P se aşteaptă la un deficit de 7,2% din PIB în 2021 şi de 5,5% din PIB în 2022.
De asemenea, agenţia estimează că deficitul de cont curent se va situa în jur de 5% din PIB până în 2023. În opinia S&P, adâncirea deficitului comercial demonstrează problemele de competitivitate.
Sectorul bancar rămâne solid
Sectorul bancar, predominant deţinut de bănci străine, rămâne solid, în opinia S&P, care vede riscuri limitate pentru Guvern. Piaţa românească insuficient dezvoltată a prevenit sectorul financiar să acţioneze ca intermediar sau catalizator al activităţii economice.
Cum împrumuturile către sectorul privat se situau la 25% din PIB în martie 2020, sectorul bancar din România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, apreciază agenţia.
