Salariile înghețate, licențele 5G și redevențele, surse de bani pentru Guvern în 2019

Guvernul s-a angajat să înghețe salariile în sectorul public dar și să obțină venituri suplimentare din redevențe, vânzarea licențelor 5G sau confiscarea profitului înregistrat de companiile de stat la care este acționar. Aceasta într-o incercare de a convinge Comisia Europeană că poate să se încadreze în țina de deficit regulă în UE, de 3% din PIB.

Foto: Salariile vor fi înghețate, iar voucherele limitate de 1.450 de lei pe angajat

Deficitul mic se ține cu cheltuieli tăiate și venituri la buget sporite. Un document de miercuri al Comisiei Europene descrie modul în care Guvernul promite că se va încadra anul viitor în deficitul bugetar de 3% din PIB.

Documentul Comisiei Europene spune că măsurile ce îi sunt prezentate de Guvern nu sunt „suficient de detaliate sau cel puțin anunțate în mod credibil”.

Partea de venituri. În ceea ce privește veniturile, raportul înaintat de Guvern Comisiei Europene (în octombrie 2018) menționează o prelungire a măsurilor deja existente și a unor acțiuni menite să sporească respectarea colectării impozitelor.

Comisia Europeană critică Guvernul căci estimările acestuia nu iau în calcul evoluții de anul viitor precum reducerea cotei de TVA pentru hoteluri și restaurante la 10% sau creșterile de cheltuieli cu pensiile pentru limită de vârstă.

Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018, se preconizează că deficitul public general va crește până la 3,3% din PIB în 2018. Legea privind salarizarea unificată, adoptată în vara anului 2017, a majorat cu 25% salariile publice brute în ianuarie 2018 și conține creșteri salariale suplimentare în sectoarele sănătății și educației, ceea ce a dus la o creștere a cheltuielilor cu remunerarea angajaților cu 1% din PIB. „Costul fiscal al acestor creșteri ale salariilor brute este compensat parțial prin transferarea contribuțiilor de asigurări sociale de la 22,75% pentru angajatori și 16,5% pentru angajați la 2,25% și, respectiv, 35%”, spune CE.

În prognoza Comisiei din toamna anului 2018 se estima că deficitul public general va crește ușor până la nivelul de 3,4% din PIB în 2019, determinat de cheltuielile publice privind remunerarea salariaților. În ciuda creșterii prognozate a deficitului global, deficitul structural al României este prognozat de Comisie să rămână în general stabil, la 3,4% din PIB în 2017, 3,3% în 2018 și 3,4% în 2019.

Reținerea a 90% din profiturile companiilor de stat va aduce un spor de venituri de 0,2% din PIB. Tot atât vor aduce împreună vânzarea licențelor 5G și redevențele pe resursele naturale.

La capitolul cheltuieli se estimează că înghețarea salariilor în sectorul public și menținerea voucherelor de vacanță la actualul nivel vor micșora cheltuielile statului cu 0,3%.

În luna octombrie ceea ce Comisia Europeană numeşte acum angajament al Guvernuluoi era numit de către ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, drept variantă de lucru.

"Este un document trimis Comisiei Europene (...) Este un document de lucru, să spunem aşa, o posibilă variantă trimisă Comisiei Europene, pentru că acesta este modul în care Guvernul lucrează de ani de zile şi orice stat membru asta face: trimite Comisiei Europene discuţii, scenarii, calcule, pentru ca într-un final să luăm o decizie într-un sens sau altul. (...)În câteva săptămâni noi intrăm în Guvern cu proiectul de buget pe 2019, document în cadrul căruia vom regăsi varianta finală. Este o discuţie, un scenariu propus de Ministerul de Finanţe, pe baza unor calcule, şi chiar o propunere de aplicare a legii salarizării nu până în 2022, ci chiar până în 2020, tocmai pentru a arăta foarte clar că suntem foarte siguri de ceea ce facem, că nu aplicăm măsuri dincolo de mandatul acestui Guvern, adică 2020. Şi, mai mult, trebuie să subliniez încă o dată că Guvernul PSD-ALDE a promis şi a aplicat ceea ce a promis. Nu a tăiat din veniturile românilor", spune aatunci Teodorovici.

Documentul de miercuri al CE ce menționează înghețarea salariilor în sectorul public anul viitor cere României să micșoreze deficitul bugetar structural cu 1% din PIB, ceea ce reprezintă o majorare față de nivelul solicitat anterior de 0,8% din PIB.