Regia Sării a vândut Companiei de Autostrăzi sarea de iarnă la preț dublu față de export

Concluzia figurează într-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi pe tema gestionării resurselor minerale din România.

În perioada 2010-2012, Societatea Națională a Sării SA a livrat la export produsul sare pentru drumuri conform contractelor încheiate cu partenerii externi, la preţuri cuprinse între 14,5 -21 euro/tonă (preţ la poarta salinei), fără a fi acoperite costurile înregistrate, în condiţiile în care către CNADNR SA (Compania de Drumuri și Autostrăzi) livrările au fost efectuate la preţuri cuprinse între 36,76-39,36 euro/tonă.

În perioada 2013- 2015, SNS SA a livrat la export produsul sare pentru drumuri conform contractelor încheiate cu partenerii externi, la preţuri cuprinse între 20,2 - 29,2 euro/tonă (preţ la poarta salinei), fără a fi acoperite costurile înregistrate, în condiţiile în care către CNADNR SA, a livrat acelaşi produs la preţuri cuprinse între 39,7 - 44,6 euro/tonă.

În România se consumă în medie anual pe sezon 150.000 tone de sare. Aceste fapte descoperite de Curtea de Conturi explică parțial faptul că deszăpezirea în România este de mult mai scumpă decât în țări cu o climă mai aspră precum Finlanda sau Canada. Mai mult prețul plătit efectiv pentru întreținerea unui kilometru de autostradă pe timp de iarnă este dublul celui achitat în medie în Germania. Pe lângă prețul sării există însă și alți factori.

Raportul prezentat joi conține și alte concluzii, informează Hotnews.ro. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale ţării evidenţiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, acestea fiind înregistrate cu valoare 'zero', fapt ce conduce la subevaluarea patrimoniului statului.

De asemenea, se desfăşoară activităţi de exploatare în baza a sute de licenţe care nu sunt aprobate prin hotărâri de Guvern, conform legii. Mulţi operatori refuză să semneze acte adiţionale de actualizare a nivelului redevenţei miniere, însă ANRM nu are o evidenţă a acestora. Aceasta este doar una dintre multe alte nereguli constatate, care afectează nivelul gradul de colectare a redevenţelor.

Auditul a constatat faptul că Strategia industriei miniere elaborată pentru perioada 2012-2035, se află şi în prezent în stadiu de propunere, fără a fi asumat şi aprobat printr-o hotărâre de Guvern. Ministerul de resort, Ministerul Economiei, a acţionat formal, nefiind urmărită aprobarea strategiilor elaborate şi implementarea acestora. Termenele de realizare ale unor obiective prevăzute prin proiectul Strategiei industriei miniere elaborată pentru perioada 2012-2035 au fost depăşite datorită tergiversării în aplicarea unor măsuri ferme menite să contribuie la demararea realizării acestora.

Conform datelor prezentate de ANRM, la nivel naţional, la sfârşitul anului 2015 existau 1.092 zăcăminte pentru care ANRM a acordat licenţe, din care: 837 zăcăminte de resurse minerale aflate în exploatare şi 255 zăcăminte neexploatate.

Auditul a constatat faptul că ANRM nu a emis reglementări, respectiv instrucţiuni tehnice în ceea ce priveşte modelul de raportare şi completare a formularelor-tip de raportare privind evidenţa şi mişcarea resurselor/rezervelor minerale şi nici nu a organizat o evidenţă a operatorilor economici care aveau obligaţia să raporteze informaţii privind evidenţa şi mişcarea resurselor/rezervelor minerale. La nivelul ANRM, nu se cunosc operatorii de activităţi miniere care nu şi-au îndeplinit această obligaţie de raportare anuală.

Totodată, ANRM nu a luat măsurile corespunzătoare pentru organizarea, păstrarea şi protecţia tuturor datelor care constituie Fondul geologic naţional, respectiv documentele au fost arhivate în regim de custodie la diverşi agenţi economici şi în depozitele ANRM, o parte dintre acestea fiind organizate în spaţii improprii păstrării şi depozitării unor astfel de documente, unele documente deteriorându-se ca urmare a umezelii excesive, fiind afectate de inundaţii. O altă cantitate de documente se află depozitată la un agent economic care administrează un depozit în localitatea Ciorogârla, fără a avea încheiat cu acesta un contract de custodie/ închiriere, precum şi fără a avea acces la aceste documente.

În ceea ce priveşte datele înscrise în Fondul naţional de resurse/rezerve minerale (FNR/R), pentru perioada 2011-2015, fişele de mişcare a rezervelor nu au fost centralizate şi verificate, evidenţa şi mişcarea rezervelor de substanţe minerale utile nu a fost actualizată la nivelul anului 2015.

În acest context, s-a remarcat faptul că deşi ANRM administrează bunuri de natura resurselor minerale, incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, prezentate individual la nivelul fiecărui perimetru unde acestea se exploatează, totuşi entitatea nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale ţării evidenţiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, acestea fiind înregistrate cu valoare 'zero', fapt ce conduce la subevaluarea patrimoniului public al statului.

Totodată, deşi în condiţiile în care, în perioada 2011-2015, au fost confirmate resurse minerale descoperite la nivelul unor zăcăminte noi, s-a constatat faptul că Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului nu a fost actualizat, existând zăcăminte care nu au fost inventariate şi incluse în acest inventar. Efectul neincluderii tuturor zăcămintelor în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al neevaluarii resurselor minerale a condus la subevaluarea patrimoniului public administrat de ANRM, deşi pe seama acestor resurse, bugetul public încasează anual venituri care îmbrăca forma redevenţelor şi taxelor miniere.

La nivelul ANRM nu este cunoscut în toate cazurile, regimul juridic a tuturor terenurilor în cadrul cărora se desfăşoară operaţiuni de exploatare şi explorare minieră pe o perioadă îndelungată, de 20 de ani (perioada de acordare a unei licenţe de exploatare). Efectele neelaborarii cărţilor miniere sunt reprezentate de riscul luării unor decizii eronate cu privire la concesionarea unor viitoare perimetre miniere şi declanşarea de litigii ulterioare datorate necunoaşterii exacte a situaţiei juridice a terenurilor unde au fost derulate activităţi miniere în perioadele anterioare.

Mai multe detalii sunt disponibile în articolul Hotnews.ro.