Noua Curte de Conturi: cu atribuții amputate, dar cu pensii speciale

Senatul a adoptat joi, în calitate de for decizional, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Foto: Florin Iordache este deputatul care a propus pensii speciale la Curtea de Conturi

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD şi PNL, are ca scop, menţionat în raportul Comisiei de buget a Senatului, corelarea prevederilor actualei legi a Curţii de Conturi cu standardele internaţionale de audit şi o mai bună transparenţă şi responsabilitate în gestionarea fondurilor din sectorul public şi în administrarea patrimoniului.

Potrivit actului normativ, adoptat cu 76 de voturi "pentru", 7 - "împotrivă" şi 5 abţineri, la cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează cele constatate.

Care sunt principalele modificări:

Noile prevedeeri amputează puterea Curții însă conferă drepturi suplimentare angajaților. Care sunt modificările:

• în cazul controalelor care vizează și proceduri de achiziții publice, punctele de vedere ale Agenţiei Naţionala pentru Achiziţii Publice (ANAP) sunt obligatorii. USR obiectează că deoarece ANAP este în subordinea Guvernului prevederea este neconstituțională căci CC este în subordinea Parlamentului.

• Curtea de Conturi va controla modul de administrare și cheltuire a banilor publici de către instituțiile statului şi ale sectorului public, dar nu se va putea pronunţa asupra oportunităţii acestor operațiuni

• Dispare obligația recuperării prejudiciului, iar fapta trebuie să fie obligatoriu ilicită. Cât privește prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, definiția acestuia era inițial: ”pierdere provocată patrimoniului public sau patrimoniului unei entităţi auditate, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite de către o persoană cu atribuţii în administrarea patrimoniului unei entităţi auditate. Prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii şi a beneficiilor nerealizate.” La propunerea Guvernului Dăncilă, din definiție a fost eliminată obligativitatea recuperării integrale a prejudiciului, iar în definiția acestui termen a fost păstrată doar condiția existenței faptei ilicite: ”pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite”.

• Dacă în legea în vigoare Curtea de Conturi prezenta Parlamentului doar un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând neregulile constatate, în proiectul adoptat de Senat Curtea de Conturi prezintă Parlamentului încă două rapoarte pe lângă cel stipulat anterior şi anume un raport anual de activitate a Curţii de Conturi şi raportul public anual referitor la stadiul implementării recomandărilor formulate ca urmare a activităţilor specifice desfăşurate.

• Pensii speciale. Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi vor beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% în baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Aceste venituri din baza de calcul nu vor include sporul de risc şi de suprasolicitare neuropsihică de 50%, precum şi majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

Proiectul a trecut cu voturile PSD, ALDE și UDMR, în timp ce parlamentarii PNL s-au abținut iar cei au USR au votat împotrivă.