Ministru din Guvernul Ponta critică retragerea ofiţerilor SRI din ANAF

Retragerea angajaților SRI detașați la Fisc, micșorarea sporurilor acordate angajaților specializați în cercetarea fraudelor, blocajul conectării caselor de marcat electronice la serverele Fiscului, dar și lipsa referirilor la evaziunea făcută de multinaționale sunt elemente care o determină pe Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe în guvernul Victor Ponta, să se îndoiască de faptul că guvernul Sorin Grideanu vrea să lupte cu adevărat împotriva ”Marelui Evazionist”.

Într-o postare pe situl personal de internet, fostul ministru trece în revistă încasările pe primele două luni ale anului. ”După doar două luni, bugetul gâfâie. Bugetul pentru anul 2017 este fundamentat pe venituri bugetare de 254,71 miliarde lei, cu 23 miliarde lei mai mari mult decât încasările din anul 2016. Pe primele două luni ale acestui an, s-au încasat doar 31,9 miliarde leil, adică cu 0,9% mai puțin decât în primele două luni din 2016.  Asta înseamnă că deja avem probleme. Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este cauzat de faptul că ANAF-ul nu își face treaba, ci pentru că veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fără consultare cu cei de la Fisc”, spune ea.

Ultimele măsuri care au vizat ANAF-ul parcă demonstrează alte intenții. ”În primul rând, sunt semne clare că forța ANAF-ului este în scădere. Mai întâi, Președintele ANAF reduce sporurile inspectorilor din Direcția Antifraudă, cea care se luptă cu marea evaziune, de la 25% la 5%. Apoi, diminuarea personalului prin retragerea detașaților SRI din Direcția Antifraudă duce la o slăbire a capacitații instituției de a-și îndeplini misiunea. Mai mult, Finanțele anunță înghețarea angajărilor și promovărilor în tot ministerul, deci, și în ANAF”, spune Petrescu.

Zilele trecute ANAF a anunțat șase măsuri menite să amelioreze colectarea veniturilor la buget. Despre acestea Petrescu spune că nu vizează marea evaziune. ”Este vorba despre consilierea contribuabililor, anularea penalităților de întârziere pentru contribuabilii care plătesc eșalonat, extinderea SPV-ului (spațiul privat virtual – n.red.) la persoane juridice și modificarea felului în care se realizează poprirea de conturi în avantajul contribuabilului. Alte măsuri vizează controalele în zona comerțului electronic, precum și la cei care prezintă facturi false. În același plan este introdusă și intenția de îmbunătățire a relației dintre contribuabil și Fisc,  prin proiectul de lege a prevenției. Toate, în mod foarte clar, sunt măsuri bune. În mare, acestea sunt măsuri de încurajare a conformării voluntare (ceea ce este grozav) și de reducere a evaziunii, dar nu vizează zonele cu probleme mari în evaziune.  Doar implementarea acestor măsuri nu vor aduce prea mulți bani la Stat pe termen scurt și cu siguranță nu vor aduce 23 miliarde leii în plus anul acesta, adică cât are nevoie Guvernul pentru a-și respecta promisiunile din buget”, afirmă Petrescu.

Cum ar putea Guvernul să crească încasările

Creșterea nivelului de colectare, măsură ”amânată de guvernul Cioloș”, se poate face prin introducerea caselor de marcat electronice conectate la serverul ANAF. ”Am introdus aceasta măsură în decembrie 2014 și am lăsat timp în proiect, atât firmelor, cat și ANAF-ului, să se pregătească cu case de marcat și cu infrastructura necesară. ANAF nu a fost pregătit să facă implementarea și primul termen a fost amânat până pe 1 ianuarie 2018. Cu siguranță, răgazul acordat comercianților pentru a-și achiziționa acest tip de case de marcat a fost suficient. Mă întreb dacă ANAF-ul este pregătit să primească aceste date, sau implementarea acestei măsuri va fi din nou amânată”, spune ea.

În octombrie 2014, România a semnat un tratat cu 52 de state pentru un  schimb automat de date fiscale și financiare, astfel încât să fie redusă marea evaziune și să fie împiedicată ieșirea sumelor mari de bani spre paradisuri fiscale și țări cu regim fiscal mai relaxat. Acest tratat ar trebui să intre în vigoare în 2017. ”Este pregătit ANAF-ul cu baza de date românească? Altfel, România nu are cum sa beneficieze de datele celorlalte țări”, se întreabă ea.

O altă preocupare a Ministerului Finanțelor ar trebui să fie întărirea Direcției de prețuri de transfer. ”Companiile multinaționale se folosesc de această practică pentru a evita plata impozitelor la noi în țară. În timpul mandatului meu la Finanțe, am făcut angajări în această Direcție, care până atunci era mai mult doar pe hârtie. Angajații au beneficiat de training în prețurile de transfer, am achiziționat un soft, iar Codul de Procedură Fiscală a fost modificat, astfel încât să existe o mai bună definire a modalităților prin care corporațiile pot folosi prețurile de transfer fără a păgubi bugetul de stat.  În acesta  zonă mai sunt multe de făcut, inclusiv mărirea numărului de personal cu experiență care lucrează în această direcție. Doar așa se va putea face față tehnicilor din ce în ce mai complicate practicate de multinaționale pentru a evita plata taxelor în România.

Si, nu în ultimul rând, este evident că trebuie întărită Direcția Antifraudă. În locurile rămase vacante prin retragerea detașaților SRI, trebuie angajați profesioniști”, afirmă Petrescu.

”Pare că Guvernul își dorește să colecteze câți mai mulți bani la buget, dar fără să deranjeze Marele Evazionist. Prin planul anunțat, de bun simț, dar insuficient pentru a-și atinge scopul, guvernanții parca transmit un semnal către evazioniști că acum își pot vedea nestingheriți de treaba lor, în condițiile în care, în ultimii trei ani, nu prea au putut să se desfășoare cum și-ar fi dorit”, concluzionează fostul ministru.