Investițiile municipalității Brașov, de trei ori mai mari decât cele ale Guvernului

Comparația nu se referă, desigur, la sume nete, ci la ponderea cheltuielilor cu investițiile în totalul cheltuielilor publice prevăzute. Agenția Fitch a confirmat, vineri, ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Braşov la ''BBB minus'', perspectiva asociată fiind stabilă.

Același rating este dat de agenție și României pentru creditele pe termen lung. Agenţia a confirmat și calificativul pe termen scurt în valută la ''F3'' pentru Brașov.

Confirmarea ratingurilor arată opinia nemodificată a Fitch privind performanţa operaţională robustă a Braşovului şi serviciul solid al datoriei pe termen mediu, în pofida presiunilor asupra cheltuielilor operaţionale.

Presiunile mai ridicate asupra creşterii cheltuielilor operaţionale sunt preconizate pe termen mediu, în principal din cauza cheltuielilor suplimentare, ca rezultat am majorării de 20% a salariilor din iulie 2017, a subvenţiilor mai ridicate pentru sistemul public local de încălzire, a sporirii costurilor de mentenanţă în urma finalizării investiţiilor, precum şi a noilor proiecte. Aceste presiuni vor fi probabil parţial compensate de continuarea ţinerii sub control a costurilor şi de veniturile mai ridicate din taxe, datorită aşteptate creşteri a economiei naţionale, se menţionează în comunicatul agenţiei de evaluare financiară. 

Ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală reflectă gestionarea financiară şi strategică a oraşului care, cuplată cu performanţa operaţională solidă, sprijină capacitatea robustă de autofinanţare pentru planurile de investiţii ale municipiului.

Analiza financiară

Fitch apreciază că în perioada 2018-2020 Brașovul va continua să demonstreze o performanță de operare solidă în 2018-2020, cu o balanță operațională de 96 milioane lei (diferența pozitivă venituri datorii), reprezentând 19% din venituri din exploatare, sub media orașului, însă suficiente pentru a finanța planul de investiții al orașului.

Pentru perioada 2015-2017 balanța operațională a fost de 160 milioane lei, respectiv 26% din veniturile operaționale.

Se preconizează o presiune mai mare asupra creșterii cheltuielilor de exploatare pe termen mediu. Acest lucru este cauzat în principal de cheltuieli suplimentare ca urmare a unor creșteri salariale de 20% din iulie 2017, subvenții mai mari pentru serviciul public de încălzire locală, în creștere costurile de întreținere ca investițiile sunt finalizate, precum și noi proiecte soft în cadrul 2014-2020 bugetul UE . Această presiune este probabil să fie compensată parțial prin controlul costurilor și prin venituri din impozite mai mari datorită creșterii preconizate a economiei naționale.

În al treilea trimestru din 2018 orașul a colectat 112% din totalul veniturilor în buget pentru această perioadă și a suportat doar 50% din totalul cheltuielilor în buget. Aceasta a dus un excedent preliminar de 87 milioane lei (21% din total venituri). Fitch se așteaptă ca cheltuielile orașului să accelereze în al patrulea trimestru din cauza caracterului sezonier al cheltuielilor. În consecință, în 2018-2020 Fitch estimează deficitul bugetar al orașului să se extindă până la 10% din veniturile totale și în condițiile cofinanțării unor proiecte din bugetul UE.

Un leu din trei merg în investiții

Fitch notează că investițiile în Brașov ajung în perioada 2018-2020 la un total de 490 milioane lei, adică în medie, 29% din totalul cheltuielilor anuale.

Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total este mult mai mare în Brașov decât în România. În 2017 la nivel național investițiile publice s-au situat la 3% din PIB, respectiv aproximativ 10% din cheltuielile bugetului, pondere de aproape trei ori mai mică decât în Brașov.