Banca Naţională a României (BNR) a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creşterii accelerate a inflaţiei, cu efecte ample asupra mediului economic. “În legătură cu fermitatea politicii monetare... suntem între ciocan și nicovală. Unii ne-au acuzat că nu am fost foarte fermi, alții că am dat la început de an cu capul ca berbecul în creșterea economică prin majorări de dobândă. În contextul dat, credem că reacția noastră a fost proporțională cu riscurile care ne amenință și că va da roade”, scrie Profit.ro.
“Avem îngrijorările noastre, sunt cele care apar și în raportul FMI”, a spus Isărescu, precizând că, dacă politica monetară nu va fi ajutată de politica fiscală, în condițiile unor presiuni inflaționiste, BNR nu are altă soluție decât să majoreze și mai mult ratele dobânzilor.
Evoluțiile au avut loc în condiţiile în care deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă, a afirmat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul şedinţei Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului, având ca temă ”Evoluţia inflaţiei şi implicaţiile pentru economia României”, potrivit News.ro.
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
BNR a crescut, recent, pentru a doua oară în acest an, rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.
”Creşterea inflaţiei a necesitat majorări ample ale ratei politicii monetare, cu efecte asupra mediului economic. În alte ţări din regiune, ratele au ramas neschimbate sau au crescut marginal. (...) În alte state din regiune, rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţintit de băncile centrale”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a atras atenţia că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România s-a confruntat cu o creştere semnificativă atât a deficitului de cont curent, cât şi a deficitului bugetar, evoluţii care au pus presiune pe deprecierea monedei naţionale.
”Presiunea pe deprecierea monedei naţionale este încă un argument pentru întărirea politicii monetare. Stabilizarea cursului de schimb nu se poate face la orice dobândă”, a explicat Isărescu.
Citește și cât costă România la capitolul dobânzi plătite pe piețele externe, actualele politici ale Guvernului.