Planurile ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, anume angajarea de ”medici ai gospodăriilor fiscale” nu par a fi simplu de realizat. România are în prezent 5.000 de consultanți fiscali, în timp ce nevoile vor fi de 35.000 de consultanți.
Specialiștii în fiscalitate privesc rezervați măsurile anunțate zilele trecute de către ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan. Acesta spune că acești consultnați se vor ocupa de nu doar de cifre, de acte, de formulare etc, ci vor da și sfaturi investiționale la nevoie.
"Consultantul fiscal este medicul gospodăriei fiscale. El va fi profesie liberală, va beneficia de un onorariu de angajament din partea Ministerului Finanţelor, aşa cum medicul primeşte plata de la Casa de Sănătate. Acest consultant fiscal va fi plătit de către Ministerul Finanţelor în funcţie de câte gospodării are înregistrate. Acest consultant fiscal va completa declaraţia fiscală pentru gospodăria respectivă, el fiind foarte bun cunoscător al legii", a explicat Ştefan, spunând că onorariul acestora va fi "suficient de tentant".
El a avansat suma de 10.000 de lei pe fiecare consultant fiscal. Ștefan crede că va fi nevoie de aproximativ 35.000 de consultanţi fiscali, cam unul la fiecare 200 de gospodării.
Câți consultanți sunt în România?
Numărul avansat de ministru depășește cu mult disponibilul. Camera Consultanților Fiscali are înscriși 5.000 de specialiști și sunt orașe cu mii de locuitori ce au un singur consultant.
Dar care sunt motivele pentru care consultanții fiscali se îndoiesc de sistemul propus? ”Este dificil căci nu există foarte mulți contabili, nu se știe ce fonduri sunt, ei trebuie să cunoască sistemul. Consultantul fiscal este ceva nou, inclusiv pentru ANAF”, spune Dan Schwartz, consultant fiscal, managing partener al firmei RSM Romania.
Un consultant fiscal, îl descrie Dan Schwartz, trebuie să fie nu atât expert contabil, cât să aibă solide cunoștiunțe economice și de fiscalitate. El atrage atenția că acesta va trebui să se ocupe și de cele mai simple raportări sau situații către Fisc, dar și de situații complexe precum raportările la care sunt obligate persoanele ce obțin venituri din mai multe țări etc.
Sistemul este întâlnit și în alte state, precum Germania, Franța sau SUA. Acolo se acceptă și parteneriatele ca entități fiscale, nu doar familiile, însă sistemul poate fi ales liber, cu alternativă la impozitarea individuală.
”Este una din cele mai grele meserii. Nu este ceea ce își închipuie dnul ministru, nu reprezintă doar trei hârțoage, consultantul trebuie să fie specialist în accize, TVA etc”, spune Adrian Bența, consultant fiscal.
Cât este factura pentru stat
Sumele avansate de ministru ca plată pentru consultanți arată că statul este dispus să plătească pe aceste activități 350 milioane lei, respectiv 3,6% din cei 9, 5 miliarde lei care se strâng anual la buget cu titlul de impozit pe venit. Însă pe lângă aceștia consultanții se vor ocupa și de alte venituri ale contribuabilor, cum ar fi cele pe proprietate, din dividende, etc.
Chestionați consultanții nu știu la ce face referire ministrul când vorbește de lărgirea bazei de impozitare. ”Poate au mai rămas niște mărunțișuri de impozitat”, spune Adrian Bența, adăugând că legal cam toate veniturile sunt supuse impozitării. La rândul lui, Dan Schwartz crede că atenția Guvernului s-ar putea îndrepta spre impozitarea unor activități din agricultură unde veniturile sunt greu de urmărit. Extinderea bazei de impozitare ar putea privi si veniturile obținute din străinătate, mai spune Dan Schwartz.