O inversare a măsurii de impozitare a veniturilor pentru firmele cu venituri anuale de peste 100.000 de euro, concomitent cu eliminarea impozitului specific și întărirea controlului fiscal astfel încât profiturile scoase la lumină să fie impozitate ar putea conduce la sume suplimentare atrase la bugetul general consolidat de peste 2,5 mld. lei, spune Consiliul Fiscal.
Foto: Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal
Instituția spune că numeroasele modificări fiscale din ultima perioadă, una dintre cele mai importante fiind posibilitatea acordată firmelor de a opta pentru impozit pe profit sau pentru impozit pe veniturile microîntreprinderilor, au permis optimizări fiscale în urma cărora s-a pierdut „net” cel puțin 1,5 miliarde lei.
Explicația fiscală
În perioada 2015-2018 au fost operate modificări legislative ample în ceea ce privește regimul de impozitare a câștigurilor firmelor din România, potrivit unui raport dat publicității joi de către Consiliul Fiscal din România, instituție neguvernamentală destinată monitorizării politicilor fiscale guvernamentale.
Plafonul de venituri anuale până la care o firmă este inclusă în categoria microîntreprinderilor a fost majorat de peste 15 ori, acesta crescând de la 65.000 euro în anul 2015, la 100.000 euro în anul 2016, 500.000 euro în anul 2017, ajungând la 1.000.000 euro în anul 2018.
În același timp, privind cotele de impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor, acestea au fost reduse și diferențiate în funcție de numărul de angajați începând cu anul 2016.
De la cota unică de 3% din anul 2015, s-a ajuns în 2016 la aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele cu cel puțin 2 salariați. În anul 2017, numărul cotelor de impozitare a fost redus la două: 1% pentru firmele cu salariați și 3% pentru firmele fără salariați. Mai mult, companiilor mici le-a fost facilitată și posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit, condițiile de capital necesare pentru a putea exercita această opțiune fiind diminuate semnificativ, respectiv de la echivalentul a 25.000 euro în 2015 și 2016 la 45.000 lei începând cu anul 2017.
Ca urmare a majorării semnificative a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor, în anul 2017 circa 90% dintre firmele analizate au obținut venituri din exploatare care se încadrează în această limită (reprezentând o extindere a eșantionului cu circa 25 puncte procentuale sau peste 161 de mii de firme față de anul 2015), iar contribuția acestui segment la activitatea economică a cunoscut o creștere spectaculoasă.
Veniturile din exploatare agregate reprezintă 10,2% din total (față de 2,2% în anul 2015), iar profiturile brute pozitive 22,9% (față de 7,2% în anul 2015). Continuarea procesului de extindere a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor în anul 2018 va avea drept consecință o majorare și mai însemnată a acestor ponderi, accentuând procesul de deplasare a taxării de la profituri către venituri .
Analizând ratele medii de taxare ale firmelor care au obținut profit, se constată că în fiecare an al perioadei 2015-2017 microîntreprinderile au beneficiat de o impozitare mult mai redusă a profitului brut față de firmele plătitoare de impozit pe profit, diferența atingând chiar și 8 puncte procentuale.
Consecințe fiscale
Ca urmare, spune Consiliul Fiscal, încasările din impozitul pe profit au fost afectate negativ cu circa 2,7-3,3 miliarde lei, sumă care nu a putut fi compensată de majorarea încasărilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor evaluată la aproximativ 1,2 miliarde lei.
Această tranziție de la impozitarea profiturilor la impozitarea veniturilor firmelor a avut loc într-o perioadă de expansiune economică când profitabilitatea firmelor este ridicată, ceea ce a amplificat pierderea de venituri. Mai mult, posibilitatea firmelor de a opta pentru impozit pe profit sau impozit pe venit le permite acestora să-și optimizeze obligațiile fiscale, cu consecințe negative suplimentare asupra încasărilor bugetare.