Cîțu: Planurile diabolice ale PSD la BNR

Economistul Florin Cîțu, senator PNL, susține într-o postare pe pagina sa de Facebook că actualele majorări de dobânzi interbancare sunt o consecință a politicilor populiste ale PSD. Partidul al guvernare vrea să folosească aceste creșteri drept armă îndreptată împotriva actualei conduceri a BNR și pentru a își pune la cârma băncii PSD oamenii, respectiv tripleta Liviu Voinea – Florin Georgescu – Gheorghe Gherghina.

Cîțu susține că actualul atac ar avea drept scop înlocuirea guvernatorului BNR cu Florin Georgescu sau Liviu Voinea. ”Da, exact “specialiştii” care au venit cu taxa de solidaritate, taxa pe cifra de afaceri, supraacciza şi TVA defalcat”, spune economistul.

Actuala conducere a BNR este culpabilizată ”pentru ce urmează, încetinirea creşterii economice, creşterea şomajului şi a deficitului bugetar, pe politica monetară”.

Mai precis PSD aruncă public următoarea idee: ”dobânzile cresc doar pentru că BNR şi băncile vor să şantajeze guvernul. Mai simplu, BNR acţionează politic. BNR creşte dobânzile pentru a primi ceva la schimb din partea guvernului. Iar băncile vor să se răzbune pe guvern. Acesta este scenariul cu care va intoxica acum”.

Mecanisme economice

Economistul oferă și o explicație a actualelor evoluții. Din cauza creșterii volumului de salarii, pensii, ajutoare sociale, salariu minim a crescut cererea de bunuri și servicii. Mai simplu spus: banii în plus din buzunare trebuie cheltuiți și ca urmare apare o creștere a cererii de bunuri și servicii pe piață. ”Nu mai este un secret pentru nimeni (...) că în această situaţie preţurile cresc pentru a echilibra cererea şi ofertă”, spune Cîțu.

El afirmă că, în acest context, apariția inflației este inevitabilă. ”Şi asta s-a întâmplat. Au crescut preţurile măsurate de indicele preţului de consum. A crescut, mai precis s-a dublat, şi deflatorul care estimează toate preţurile din economia internă. În plus, încă din februarie BNR estimează o depăşire a ţintei de inflaţie de 2.5%, deja din 2018”.

Care e legătura cu dobânzile?

Există o puternică legătură între inflație și dobânzi. Florin Cîțu explică: ”Dobânzile cresc pentru că economia liberă (...) estimează creşteri de inflaţie în urma măsurilor guvernului din ultimele 8 luni (şi mai ales cele anunţate pentru 2018) şi atunci investitorii cer protecţie pentru banii lor (adică dobanda mai mare)”.

Dacă politica Guvernului este de a arunca bani pe piață (prin majorările menționate mai sus), cu riscul apariției inflației, Banca Națională trebuie să țină sub control această inflație. Este sarcina băncii prin legea de înființare. Și nu o poate face decât retrăgând leii în exces.

”În sfârşit în luna august guvernatorul BNR a anunţat că începe să retragă lichiditatea din piaţă pentru a aduce dobânzile din piaţa interbancară la nivelul dobânzii de politică monetară”, spune Cîțu.

Până acum BNR a împrumutat bani băncilor la o dobândă de politică monetară relativ ridicată, respectiv 1,75%, băncile se împrumută între ele la dobânzi mult mai mici, respectiv ROBOR situat până de curând în jurul valorii de 1%. ”Dobânzile din piaţa interbancară, mai ales cele de până la 6 luni, erau cu mult sub dobânda de politică monetară (a BNR – n.red.). Asta însemna că politică monetară era stimulativă. Împreună cu o politică fiscală iresponsabilă nu putea decât să ducă la dezastru economic”, explică Cîțu.

După ce ROBOR ajunge la 1.75%, urmează creşterea dobânzii de politică monetară la 2%. Binențeles că va creşte şi ROBOR tot la 2%. Şi tot aşa dobânda va creşte până când estimările de inflaţie vor arăta o arată a inflaţiei în doi ani la 2.5%. Acum este aproape de 4%, asta înseamnă că dobânzile vor continua să crească în următoarele 12 luni.

Cîțu estimează că dobânda de politica monetară şi implicit ROBOR la 3 luni vor ajunge la 4% în 2018.

Ce joc face BNR

Pentru a evita o viitoare recesiune BNR preferă să tempereze o creștere economică înșelătoare.

”Costul pentru reducerea inflaţiei viitoare este o creştere economică mai mică. Dacă BNR mai aşteaptă mult s-ar putea ca acest cost să fie o recesiune (...) Dragnea şi PSD vor să dea vina pe BNR pentru scăderea în perioada următoare a dinamicii creşterii economice. Nu vor ca românii să dea vina pe PSDi şi măsurile lor devastatoare pentru economie (...) PSD folosește toate mijloacele de comunicare (...) pentru a vă convinge că dobânzile cresc acum pentru ca BNR le vrea lor răul. Dobânzile cresc pentru ca Dragnea şi PSD sunt iresponsabili şi interesaţi doar de propriul buzunar”, acuză el.

BNR, bancă subjugată politic

O bancă subjugată politic nu face decât să ”apăsăm pe acceleraţie exact în momentul când ne apropriem de marginea prăpastiei”.

Cîțu apreciază că ”preluarea” BNR de către PSD este inevitabilă și că este parte a unui plan diabolic de instaurare a dictaturii PSD, început cu mulţi ani în urmă. Acesta a început cu preluarea Curţii de Conturi și s-a continuat cu cea a altor instituții esențiale pentru controlul finanțelor publice, cum ar fi Autoritatea de Supraveghere Financiară.