Calculele care arată că, de fapt, nu avem taxe mari
Ne plângem că avem taxe prea mari, însă statisticile ne contrazic. Impozitarea veniturilor s-a micşorat în România cu peste 40% în ultimele două decenii. Este una dintre cele mai mari scăderi din lume, ba chiar este cea mai mare în rândul ţărilor analizate de consultanţii britanici care au făcut aceste calcule. Însă, în ţara noastră, la fel ca în toată Europa de Est, taxarea veniturilor mici continuă să fie mai mare decât decât în ţările occidentale. Iar în aceste cifre nici măcar nu intră întreaga povară fiscală a muncii din România, care, pe lângă impozitul pe venit include şi contribuţiile sociale.
Marea problemă la noi este că după plata taxelor, care pot fi considerate mici, disponibilul rămas este prea mic pentru a acoperi nevoile pentur un trai decent.
De la mijlocul anilor '90 şi până în prezent, România a cunoscut o scădere puternică a impozitării veniturilor, de peste 43 de procente, arată datele companiei britanice de consultanţă UHY. Iar această scădere a fost la fel de abruptă atât pentru cei cu venituri mici cât şi pentru cei cu venituri mari.
Studiul arată că, dacă în 1996 o persoană cu venituri reduse plătea impozite de 56,49%, în 2016, aceleaşi venituri sunt impozitate în medie cu 13.36%.
Persoanele cu venituri mari, de peste un milion de dolari anual, sunt impozitate puţin mai mult, cu aproape 15%, dar în urmă cu 20 de ani, aceeiaşi bani erau impozitaţi cu aproape 57%.
Aceste modificări din ultimii 20 de ani fac ca românii cu venituri mici să plătească taxe mici în comparaţie cu alte ţări din Europa de Est.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
De exemplu croaţii plătesc un impozit cu şapte procente mai mare pe banii pe care îi încasează anual, iar în Polonia impozitarea veniturilor este cu 8 procente mai mare decât în România.
Totuşi, în ţara noastră, persoanele cu venituri mici continuă să fie taxate mai mult decât cele din Europa de Vest. De exemplu, în Franţa, doar 9% din banii încasasţi sunt colectaţi de stat, iar în Germania 10%.
Aceste procente sunt medii şi nu se referă doar la impozitarea salariilor, ci a tuturor formelor de venit dintr-un an, unele dintre ele putând avea un regim fiscal diferit. De aceea, România apare în studiul britanicilor cu o taxare de aproximativ 13%,
Deşi din 2005 există o cotă unică de 16%. A fost una dintre modificările de cod fiscal din ultimii 20 de ani care au făcut ca impozitarea veniturilor să scadă cu peste 40 de procente.
Totuşi, când vine vorba doar de salarii, povara fiscală este mult mai mare de atât deoarece intră în joc şi contribuţiile plătite atât de angajaţi cât şi de angajatori. Un studiu de anul trecut al Societăţii Academice din România, bazat pe datele Eurostat arăta că salariile mici sunt taxate în mod real cu 43%. Este a opta cea mai mare impozitare a muncii din Europa. Este cu aproape 10 procente mai mare decât cea din Bulgaria şi cu 9 procente mai mare decât cea din Polonia. Însă în Ungaria, povara angajatorilor este şi mai mare.
Contribuţiile au un rol important, susţin sistemele de pensii şi sănătate şi permit acordarea ajutoarelor de şomaj. Sunt însă economişti care consideră că o reducere a acestor contribuţii nu ar reduce neapărat veniturile statului pe termen lung, deoarece ar încuraja apariţia unor noi locuri de muncă şi, automat, a unor noi contribuabili.
Taxarea veniturilor mici
2016: 13,36%
1996: 56.49%
sursa: UHY
Taxarea veniturilor mari
2016: 14,97%
1996: 57.49%
sursa: UHY
Taxarea veniturilor miciPolonia: 21,31%
Croaţia: 20,29%
România: 13,36%
sursa: UHY
Taxarea veniturilor mici
România: 13,36%
Germania: 10,03%
Franţa: 9,03%
sursa: UHY
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
