Administratorii de pensii private au viaţă grea după blestemata ordonanţă 114, chiar dacă s-a renunţat pe drum la condiţia falimentară a majorării uriaşe de capital. Celelalte prevederi, de reducere drastică a comisioanelor a trimis firmele pe pierderi. La nivelul industriei după primele şase luni se înregistrează un rezultat agregat negativ. Nu ar fi nicio problemă dacă e un rezultat tranzitoriu, se mai întâmplă pe lumea asta, doar că acele reguli permanentizează astfel de evoluţii. Şi atunci business-ul devine nereantabil şi riscul este de retragere.
După primele şase luni, cei şapte administratori de fonduri de pensii au avut un rezultat negativ de 34 de milioane de lei, comparativ cu un profit de 55 de milioane înregistrat în aceeaşi perioadă din 2018.
Pierderea netă a fost pentru tot segmentul. Potrivit datelor consultate de profit.ro, doar doi administratori, Allianz-Țiriac Pensii și BCR Pensii au reușit să închidă primul semestru pe plus, restul au avut pierderi considerabile.
Ordonanaţa 114 a venit cu reduceri drastice ale comisioanelor de administrare. Cea mai mare tăiere a fost la cel pentru contribuţiile noi virate, care a scăzut de la 2,5% la 1%, din care de fapt jumătate se ducea la Casa Naţională de Pensii. Practic reducerea era de cinci ori. Un alt comision, cel pentru activele deja administrate a devenit variabil, în funcţie de inflaţie şi de randament. Aşa, majoritatea fondurilor au ajuns de fapt la minimul acceptat, de 0,02%, redus de la 0,05% cât era anterior.
Sursele de venituri pentru companii au fost sugrumate şi atunci au apărut pierderi. Permanentizarea unei astfel de situaţii poate aduce mari probleme. Potrivit reglementărilor, activul administrat este complet separat de cel al firmelor care gestionează banii, ceea ce înseamnă că pensiile private obligatorii nu sunt afectate de aceste evoluţii. Însă întreaga industrie poate fi în pericol. Firmele nu au mai avut pierderi de şapte ani. Cele din primii ani erau asumate de companii, care se luptau să câştige cotă de piaţă.
Industria riscă să devină neatractivă şi atunci să se producă retrageri ale adminstratorilor
Cu astfel de comisioane reduse foarte mult, industria riscă să devină neatractivă şi atunci să se producă retrageri ale adminstratorilor. Pe cale de consecinţă se poate produce o prea mare concentrare în piaţă, cu existenţa a mai puţini jucători.
Datele arată că administrarea pensiilor private a fost puternic afectată chiar dacă pe parcurs s-a renunţat la o prevedere din ordonanţa Vâlcov-Teodorovici care punea cruce acestui segment. Prin actul normativ se introduceau noi cerinţe de capital, unele considerate uriaşe. Astfel, firmele ar fi trebuit să majoreze capitalul, practic să vină cu bani de acasă, în cuantum de 800 de milioane de euro. Plăteau ca să continue într-o activitate care, aşa cum arată noile rezultate, aduce pierdere.
Cerinţele de capital au fost ulterior reduse, la mai puţin de 10% decât se cerea iniţial. Companiile au ameninţat atunci că regulile iniţiale erau inaccetabile şi nu ar mai fi continuat. Şi probabail că acesta era şi scopul pervers al puterii prin prevederile ordonanţei.
„PSD a avut clar un plan de a sugruma pilonul doi. Nu a fost asumat public niciodată”
PSD a avut clar un plan de a sugruma pilonul doi. Nu a fost asumat public niciodată. În 2017, un ministru de Finanţe, Ionuţ Mişa, anunţa desfiinţarea pilonului doi şi transformarea lui în opţional, într-un exces de sinceritate contrar directivelor de partid. Apoi, la modificarea sistemului de contribuţii sociale, cu trecerea lor la angajat, cota către pilonul doi a fost ciupită astfel încât nu mai era proporţională comparativ cu vehicul sistem de calcul. Iar ultima bătălie, dată prin OUG 114, a tăiat comisioanele, a eliminat contribuţia pentru angajaţii din construcţii şi a făcut sistemul opţional.
Toate au fost lovituri aplicate pentru a şubrezi Pilonul 2. Însă ieşirile din pilonul doi şi trecerea exclusivă la pilonul unu, cel de stat, nu a dat rezultatele aşteptate. Foarte puţini, doar câteva mii au renunţat la pensiile private obligatorii dintr-un număr de contribuabili care depăşeşte șapte milioane de persoane.
Editor web: Liviu Cojan