BNR dă răspunsul premierului: Ori leu slab, ori dobânzi mari

Deși nu a spus explicit aceasta, în replică la acuzele de joi ale premierului Mihai Tudose, oficialii BNR au lăsat să se înțeleagă că banca nu poate jongla concomitent și cu dobânzile și cu nivelul cursului. Banca vrea să îl invite pe Tudose la o discuție.

Banca Națională a României (BNR) își îndeplinește mandatul cu toată responsabilitatea, iar Consiliul de Administrație al instituției l-ar putea invita pe prim-ministrul Mihai Tudose la o discuție, a declarat vineri, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu.

"Până acum eram acuzați că intervenim prea mult în piață, că afectăm rezerva. Acum domnul prim-ministru spune că nu facem destul. Să înțelegem prin aceasta că ne recomandă să creștem dobânda de intervenție, că acela este instrumentul pe care îl avem la dispoziție, pentru a răspunde unei deprecieri de 1%? Deja dobânzile sunt în creștere....Nu am încă o poziție oficială a Consiliului de Administrație al BNR dar cred că îl va invita pe domnul prim-ministru la o întâlnire să ne lămurim dacă asta așteaptă de la BNR. Vă asigur că BNR își îndeplinește mandatul cu toată responsabilitatea", a spus Dan Suciu.

O creștere a dobânzilor la operațiunilor în lei, forțată prin majorarea dobânzii cheie, ar putea ajuta leul să nu se devalorizeze față de moneda europeană. În urmă cu aproximativ o lună Guvernul s-a lansat însă în alte critici la adresa BNR, atunci subiectul fiind tocmai creșterea dobânzilor.

Marja redusă de manevră a BNR a fost explicată recent într-o analiză de către economistul Radu Crăciun. El a explicat că având de apărat fie nivelul dobânzilor, fie nivelul cursului, BNR a preferat a doua variantă. Ceeea ce se întâmplă acum pare a sugera inversul. Anume, asemenea instituțiilor similare din alte țări, BNR incepe să apere dobânzile lăsând cursul să fluctueze.

”Există însă o scuză pentru asta? Da. Scuza se referă la obsesia istorică a românilor, și implicit și a BNR, pentru cursul de schimb. În piețele financiare ortodoxe, băncile centrale cultivă stabilitatea dobânzilor, ancorându-le în dobânzile-cheie, și permit volatilitate cursului. Nu e nevoie să ajungeți în Occident ca să constatați acest lucru. Polonia este un exemplu grăitor. BNR însă a procedat în mod constant pe dos. A permis volatilitatea dobânzilor pentru a cultiva stabilitatea cursului. Asta a făcut ca dobânda-cheie să devină pur decorativă. Nu mai era o ancoră. Atâta vreme cât ponderea creditelor în euro era atât de mare, o astfel de abordare putea fi oarecum justificată. Însă odată cu mutarea populației de pe creditele în euro către cele în lei, BNR ar fi trebuit să își schimbe prioritățile și să ancoreze dobânzile în lei în dobânda de politică monetară”, scria el la începutul lui octombrie.

Premierul Mihai Tudose a afirmat, joi seară, că este nevoie de o "discuție serioasă" cu reprezentanții BNR pe subiectul privind creșterea euro, susținând că Banca Națională putea interveni în această chestiune, dar nu a făcut-o.

"Eu am o parte din explicații, pe de altă parte, vă recomand să vorbiți cu Banca Națională, care ar trebui să fie un pic atentă la aceste lucruri. Banca Națională poate și trebuie să intervină pe aceste lucruri, nu a făcut-o", a declarat Mihai Tudose la Antena 3, întrebat cum se explică creșterea cursului euro în condițiile unei perioade de creștere economică traversată de România.

Fiind întrebat de ce BNR nu a intervenit în chestiunea creșterii euro, premierul a spus: "Întrebați-o pe domnia sa, pe ea, Banca".

"În altă ordine de idei, în luna aprilie, Banca Națională, în înțelepciunea ei, a spus băncilor din România că sunt bune, sunt solide și nu mai au nevoie să țină 10% depozite, poate să fie la 8%, ceea ce ne-a disponibilizat 500 de milioane de euro, dintre care 280 (de milioane de euro — n.r.) deja au plecat din țară. Ei au avut lei, au schimbat în euro ca să-i scoată din țară. Tot băncile au creat acest lucru, nu am ceva, neapărat, împotriva băncilor, este un proces normal. (...) Banca Națională, practic, le-a dat voie să externalizeze, să scoată din rezerve 500 de milioane (de euro — n.r.)", a afirmat Tudose.

Premierul a spus că nu a avut încă o întrevedere cu reprezentanții BNR pe acest subiect, dar o astfel de întâlnire va trebui să aibă loc.

"Vorbim de separarea puterilor în stat, am tot tras semnale de alarmă cu ce se întâmplă în sistemul bancar. Eu cred că va trebui să avem și o discuție foarte serioasă cu Banca Națională despre ce se întâmplă și cam care ar trebui să fie rolul Băncii Naționale. Nu putem interveni ca Guvern peste Banca Națională. (...) Fiecare este în dreptul lui, va trebui să avem o discuție foarte serioasă", a declarat Tudose, întrebat dacă a încercat să aibă o discuție cu BNR.

Întrebat dacă este dornic să aibă această discuție cu BNR, el a spus: "Nu știu dacă neapărat mi-o doresc, dar voi fi nevoit să o fac; în calitate de prim-ministru nu faci numai ce-ți dorești".

Prim-ministrul, întrebat dacă BNR putea să facă ceva pentru a interveni în cursul euro, a răspuns: "Banca nu a făcut".

"Pentru cei care sunt cunoscători, acronimul 'repo' (operațiuni repo — n.r.) trebuie să le spună ceva. Dacă intrăm într-o zonă de explicații, oricum nu mai înțelege...dar cei care știu despre ce vorbesc să-și pună și ei întrebările de rigoare", a adăugat Tudose.

Premierul nu a exclus nici varianta "unei răzbunări a unei părți a sistemului bancar, datorită faptului că-i punem să plătească taxe".

"Fiindcă, după ce am fost foarte determinați pe această zonă, știți, ia ghiciți ce?, au început să aibă profit. La nouă luni sunt pe profit toate", a spus Tudose.

Moneda națională a atins, la începutul acestei săptămâni, cea mai slabă cotație în raport cu euro, cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR) fiind de 4,6551 lei pentru un euro.