Conversia creditelor în franci la cursul istoric ar face ca două bănci să aibă probleme mari de solvabilitate, avertizează BNR. Rata fondurilor proprii ale celor două bănci, care nu au fost nominalizate, ar ajunge sub pragul minim regulamentar.
„Probleme de solvabilitate” nu înseamnă, însă, că sunt într-o situație fără ieşire. Ar avea goluri de capital şi acţionarii trebuie să vină cu bani de acasă. Situaţia poate fi complicată când acţionarii nu ar avea bani, dar şi atunci se găsesc soluţii, cum ar fi preluarea.
Mesajul este că sistemul nu este în pericol, însă e slăbit. Deşi s-au înjumătăţit în ultimii opt ani, creditele în franci elveţieni continuă să atârne greu în portofoliul băncilor. O treime dintre aceste împrumuturi au devenit neperformante, au întârzieri la plata ratelor mai mari de trei luni. Însă datele Băncii Naţionale arată că cele mai multe restanţe sunt la creditele mai mici în franci.
BNR avertizează că, în total, şase bănci ar fi afectate de conversia creditelor în franci elveţieni. Solvabilitatea lor va ajunge sub nivelul prudenţial, iar în cazul a două dintre ele fondurile proprii nu ar mai ajunge nici la nivelul minim cerut de lege.
Ca să nu stârnească panică, BNR nu a făcut publice numele băncilor ale căror afaceri ar fi dezechilibrate de conversia creditelor în franci la cursul valutar din perioada în care au fost acordate.
Anul trecut, 11 bănci aveau în portofoliu împrumuturi în moneda elveţiană. Însă unele dintre ele erau mult mai expuse decât franc decât altele. De exemplu, pentru Banca Românească împrumuturile în franci gestionate la finalul anului trecut se ridicau la echivalentul a 1,1 miliarde de lei, cu aproape 100 de milioane mai mult decât soldul împrumuturilor în lei.
La Raiffeisen soldul împrumuturilor în franci a fost în scădere, dar tot se ridica la echivalentul a 1,3 miliarde de lei, la sfârșitul primului trimestru din acest an.
Bancpost, în schimb, avea anul trecut cele mai multe împrumuturi în franci, aproape o treime din total, însă soldul lor total nu este cunoscut. Înaintea votării de către parlamentari a unei conversii la cursul istoric, băncile au demarat pe cont propriu programe de transformare a restului de plată din franci în lei, la cursul zilei, dar cu diverse facilităţi pentru clienţi, cum ar fi un discount. Prin astfel de programe, OTP şi Banca Transilvania au scăpat de mare parte din împrumuturile în franci pe care le aveau în portofoliu. Iar Piraeus a demarat în august o ofertă asemănătoare.
Potrivit datelor BNR, de la începutul anului trecut şi până la sfârșitul lunii august a acestui an, băncile din România au convertit în lei sau în euro peste 24.000 de credite în franci elveţieni. Chiar şi aşa, 51.000 de clienţi continuă să aibă aproximativ 54.000 de împrumuturi în franci al căror sold total se ridică la aproximativ 5,7 miliarde de lei.
Nu mai puţin de o treime dintre împrumuturile în franci au întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile. Este o rată a neperformanţei de trei ori mai mare decât cea a întregului sistem bancar. Pe de altă parte însă, BNR arată că din volumul total al creditelor în franci, doar 20% au întârzieri la plata ratelor mai mari de 60 de zile. Asta înseamnă că împrumuturile neperformante în această monedă au o valoare mai mică. De altfel, Banca Naţională arată că rata neperformanţei este mai mare la creditele de consum cu garanţii ipotecare decât la creditele pentru achiziţia unei locuinţe.
Potrivit estimărilor BNR, conversia împrumuturilor în franci, dezbătută în Parlament, le-ar provoca băncilor pierderi de aproximativ 2,4 miliarde de lei. Iar pentru conversie, băncile au nevoie să acopere totalul soldului de 5,7 miliarde de lei. Ceea ce însemană că au un necesar de valută de 1,2 miliarde de euro pe care trebuie să le cumpere din piaţă, situaţie în care va exista o presiune majoră pe curs. E o sumă mare pentru piaţa românească în condiţiile în care tranzacţiile obişnuite variază în jurul a 130 de milioane de euro. Conversia va majora cererea de valută şi face destul probabilă o intervenţie a băncii centrale în piaţă pentru a acoperi necesarul, prin vânzări de euro din rezervă.