ANALIZĂ Business Club. Varza bugetară şi capra electorală
Deficitul bugetar s-a mai echilibrat în raport cu anul trecut, se mai salvează ceva aparenţe, dar la două luni avem o aşezare pe un efect de bază. Deficitul după februarie a ajuns la 5,2 miliarde de lei, în scădere cu vreo 270 de milioane de lei faţă de anul trecut. Dar e o mare problemă de direcţie a banilor. Anul trecut deficitul urcase mult pentru că în februarie a existat o plată mare aproape de 3 miliarde de lei pentru achiziţii militare. Acum, ceea ce se numeşte cheltuială de capital e în scădere puternică şi totuşi deficitul e aproape de cel de anul trecut. Şi, asta înseamnă un singur lucru - că de fapt cheltuielile de funcţionare sunt mult mai mari şi greu de acoperit, iar ele fac şi deficitul.
În februarie, deficitul e de aproape 6 miliarde de lei fără a exista investiţii serioase. Doar funcţionare.
Veniturile au un ritm mai mare de creştere faţă de cheltuieli, nu însă foarte mare, dar iarăşi pentru că scad investiţiile. E o situaţie care arată deja a fi dificilă şi nu au trecut decât două luni.
Din puzderia aia de cifre astăzi ne vom opri ceva mai mult asupra pensiilor. Nu de alta, dar de la Guvern ni s-a servit repetat cum bugetul de pensii va fi pe excedent anul acesta, prima dată după 2007, şi ne-am gândit dacă va fi aşa. După două luni lucrurile sunt departe de acea promisiune.
Deficitul de la bugetul de pensii e serios 1,66 miliarde de lei. O mare parte din sumă este de fapt aruncată peste gard de anul trecut, când pensii adunate pe la 1,25 de miliarde au fost plătite cu întârziere de câteva zile ca să se poată aranja deficitul pe 2018. Dar chiar şi fără acea sarcină, deficit există.
Din cauza acelui artificiu, ca să facem o proiecţie legată de viitorul bugetului de pensii, ar trebui să luăm drept referinţă doar luna februarie. Şi avem venituri din contribuţii de 5,1 miliarde de lei şi cheltuieli cu pensiile efectiv, fără a mai pune alte plăţi de genul salarii sau administrative, doar cu pensiile, de 5,4 miliarde de lei. În general sunt aici, între 5,4 şi 5,5 miliarde de lei, uneori şi uşor peste. Bugetul de pensii este construit cu venituri de 71,6 miliarde de lei.
Prognoza, optimistă era de creştere a salariilor cu 15% în toată economia. Nu se va întâmpla
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ar trebui să crească cu aproape 18%. Şi asta doar din privat! Pentru că deja influenţa majorării lefurilor bugetarilor este prinsă în încasări, apare în februarie. Prognoza, optimistă era de creştere a salariilor cu 15% în toată economia. Nu se va întâmpla. E nevoie de o majorare semnificativă de lefuri şi de creştere a numărului de angajaţi în economie pentru a ajunge acolo. Totul într-un context dificil, internaţional, dar şi intern pentru că ordonanţa sinistră a refăcut total planurile de afaceri. Trebuie duduială mare în economie să se ajungă acolo. Şi nu e! Repetăm, impactul majorării de salarii în sistemul public deja e prins, sarcina ar fi a privaţilor. Asta ca să fim constienţi de discrepanţă.
Asta pe zona de venituri. Pe partea de cheltuieli e şi mai complicată situaţia. Acolo s-a făcut un buget foarte ciudat la pensii. Proiecţia de cheltuieli a fost scăzută fără o explicaţie. În ultima variantă apăreau pensii de 68 de miliarde de lei. După execuţia de la 10 luni tragem concluzia, că pensiile ar ajunge la 67,4 miliarde de lei. Deci aproape de ce s-a bugetat. Însă pe nivelul actual al pensiilor. Din toamnă intră în vigoare noua lege a pensiilor şi au apărut acuma şi majorări în funcţie de grade, din această lună. Impactul legii pensiilor era anunţat anul trecut la 8,4 miliarde de lei. Care ar trebui pusă peste. Poate nu o fi aşa, ... poate mai jos. Dar sigur se va depăşi planul de cheltuieli. Şi nu are cum să se îndeplinească planul de venituri.
De la excendentul promis vom eşua tot în deficit. Bine, la final de an bugetul va arăta cu excedent, dar doar pentru că se va face subvenţie de la bugetul central. Care este oricum întins dincolo de punctul de rupere.
Şi bulgărele se face uriaş. Bugetul de pensii a fost construit cu excedent, mare de vreo 3,4 miliarde de lei tocmai pentru a mai echilibra deficitul uriaş care se anunţă la bugetul de stat, în zona a 37 de miliarde de lei. Excedentul de la pensii, apoi excedentul de la şomaj şi de la diverse instituţii de genul ANCOM şi ANRE, ar trebui să echilibreze consolidatul ca să ajungă la ţinta de 28,2 miliarde de lei.
Cifrele care arată că bugetul a fost artificial
În atare condiţii să ne aşteptăm la mutări. Ar trebui să fim atenţi la Pilonul II. Acolo se duc bani pe care statul îi vrea. Guvernul ne-a dovedit că nu caută soluţii de durată ci vrea să salveze aparenţele pe termen scurt. S-ar putea să se uite, chiar şi doar pentru câteva luni, la contribuţiile care se duc lunar în Pilonul II.
A existat anul trecut în discuţie o îngheţare a transferului pentru o vreme.
Al doilea lucru la care trebuie să fim atenţi este evoluţia cheltuielilor cu trecerea anului. Dacă vor fi disprepanţe mari faţă de venituri, să nu excludem majorări sau apariţii de noi taxe. Există o limită până la care bugetul poate fi ţinut în limite prin sacrificarea investiţiilor. Cheltuielile cvasi permanente sunt prea mari şi atunci nu vor mai avea loc. Vor fi necesare alte surse de venituri.
De încheiere să ne oprim puţin la investiţii pentru că e şi o situaţie amuzantă.
Investiţiile la două luni sunt raportate la 1,6 miliarde de lei. Undeva la 720 de milioane sunt din surse interne, restul din fonduri europene. Scăderea faţă de anul trecut este de 57%, cu precizarea că anul trecut am avut o plată mare pentru tehnică militară. Dar ce e amuzant e că în nota explicativă a execuţiei, ministerul de finanţe anunţă doar suma investiţiilor, fără a mai face vreo comparaţie faţă de anul trecut, cu toate că asta face la alte capitole şi asta făcea şi la cheltuielile de capital în alte dăţi. Acum e prezentată doar suma. De parcă nu putem să ne ducem să vedem cât a fost anul trecut şi să facem comparaţia.
Ce trebuie să înţelegem din cifrele astea, pe care le întoarcem pe fiecare faţă de fiecare dată, este că situaţia nu se deteriorează peste noapte. În 2017, deficitul a fost OK cu tăierea investiţiilor, anul trecut deficitul a fost scos doar cu artificii şi plăţi amânate. Mergea şi asta dar cu limită. În tot acest timp cheltuielile de funcţionare au urcat într-un ritm mare.
2019 va fi însă cumplit de greu să mai fie păstrată măcar aparenţa unei încadrări.
Pentru a acoperi bugetul aprobat a fost nevoie de noi taxe. Şi se dovedeşte că nu e de ajuns.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
