Falimentul Detroit zguduie şi Europa. Băncile ar putea avea pierderi de sute de milioane de euro

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Conducerea oraşului a declarat săptămâna trecută insolvenţa metropolei, odinioară simbol al industriei auto din Statele Unite, acum sufocată de datorii de peste 18 miliarde de dolari.

Principalele grupuri bancare din Elveţia, Germania şi Belgia au cumpărat în 2005 şi 2006 obligaţiuni în valoare de două miliarde de euro, emise de primăria din Detroit.

Autorităţile locale căutau atunci surse de finanţare pentru fondurile de pensii ale angajaţilor municipalităţii, ale poliţiştilor şi pompierilor. Primăria a apelat la UBS, cel mai mare grup financiar elveţian, care şi-a folosit influenţa în rândul băncilor europene, pentru a promova aceste emisiuni de obligaţiuni.

Aflate în căutare de noi surse de venit, băncile europene au supraevaluat atractivitatea dobânzilor şi au subevaluat riscurile.

Aşa s-a ajuns la situaţia de săptămâna trecută, când Detroit a solicitat protecţie faţă de creditori sub umbrela legii falimentului municipal din SUA.

„Aceasta este o situaţie la care s-a ajuns după 60 de ani de declin al Detroitului, din punct de vedere financiar. Permiteţi-mi să fiu direct: Detroit-ul este falimentar”, a spus Rick Snyder, guvernatorul statului Michigan.

Insolvenţa ar putea încetini într-o oarecare măsură colapsul financiar al oraşului, dacă autorităţile americane acceptă cererea. Ar putea provoca însă un adevărat cutremur în sistemul bancar european.

Pe lângă UBS - care a primit ajutor financiar de la guvernul elveţian, printre creditorii oraşului se numără două bănci naţionalizate din Germania şi Belgia, ale căror pierderi trebuie acoperite din fonduri publice. Iar obligaţiunile, cu o valoare nominală de sute de milioane de dolari, sunt evaluate în prezent la sume de câteva ori mai mici.