Un angajat cu normă întreagă din Uniunea Europeană a lucrat în medie anul trecut 40,3 ore într-o săptămână obişnuită de lucru, bărbaţii muncind în medie 41 de ore, faţă de 39,3 ore în cazul femeilor, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), transmite Agerpres.
Cele mai multe ore pe săptămână - 42 - muncesc angajaţii din sectorul minier şi cei care lucrează în cariere (de piatră, marmură, nisip), iar cele mai puţine - 38,1 - cei din domeniul educaţiei.
Cea mai lungă săptămână de muncă este în Marea Britanie, iar cea mai scurtă în Danemarca (singura ţară din UE unde se lucrează sub 38 de ore pe săptămână).
În medie, un angajat cu normă întreagă din Marea Britanie lucrează cele mai multe ore pe săptămână din UE (42,3 ore). Urmează Cipru (41,7 ore), Austria (41,4 ore), Grecia (41,2 ore), Polonia şi Portugalia (ambele cu 41,1 ore), Bulgaria (41 ore), Slovenia (40,8 ore), România, Cehia şi Slovacia (toate cu 40,7 ore). La polul opus se află Danemarca (37,8 ore), Italia (38,8 ore), Olanda şi Franţa (ambele cu 39 ore), Finlanda şi Irlanda (ambele cu 39,1 ore).
Experimentul suedez
Suedezii care doreau o zi de lucru de şase ore au primit o veste proastă, costurile sunt mai mari decât beneficiile, iar proiectul pilot nu va fi extins.
Acesta este rezultatul preliminar al unui experiment desfăşurat pe parcursul a doi ani în oraşul Gothenburg, unde se află sediul central al producătorului auto Volvo.
Pentru reducerea programului de lucru de la 8 ore la 6 ore la azilul de bătrâni Svartedalen, care avea 68 de angajaţi, primăria a fost nevoită să mai angajeze 17 persoane, la un cost de 12 milioane de coroane (2,2 milioane dolari).
Studiul a arătat că angajaţii s-au simţit mai sănătoşi, ceea ce a redus absenţele din motive de sănătate, iar îngrijirea acordată pacienţilor s-a îmbunătăţit, dar primăria nu va continua proiectul.
„Este asociat cu costuri mai mari, în mod sigur. Este mult prea costisitor pentru a putea aplica o reducere generalizată a programului de lucru, într-un orizont de timp rezonabil”, a spus Daniel Bernmar, politician de stânga responsabil de serviciul de îngrijire a bătrânilor al Primăriei Gothenburg.
Experimentul din Gothenburg este cel mai recent dintr-o serie de alte programe de muncă mai scurte puse în practică în Suedia, ţară care se mândreşte cu politica socială generoasă.