România cere o cooperare regională pentru a dezvolta proiecte eoline pe mare
România cere o cooperare regională pentru a dezvolta proiectele eoline de pe mare. Potențialul este uriaș: pot fi culese cantități uriașe de energie, în perspectiva atingerii neutralității climatice în 2050.
În cadrul acestei tranziții către verde, România intenționează să folosească mai mult gaze pentru a reduce emisiile, însă cu ținte destul de ambițioase, nu este doar o simplă conversie. E nevoie de investiții care să ducă la decarbonizarea sectorului gazului.
Pentru a facilita cooperarea regională ar fi necesară o platformă în domeniul energiei regenerabile offshore între statele membre.
„Putem să dezvoltăm cu succes capacități eolinene offshore pe baza experienței acumulate la implementarea proiectelor pe uscat”, spune Nicolae Havrileț, secretar de stat Ministerul Economiei.
Potențialul eolian al Mării Negre ar fi uriaș, de peste 94 de GW, arată un studiul al Energy Policy Group, un think-tank independent specializat în analiza strategică a politicilor și piețelor de energie.
22 de GW ar putea fi instalați în turbine fixate pe fundul mării, în ape puțin adânci, iar 72 de GW în capacități flotante.
Potențialul este uriaș în condițiile în care totalul capacităților de producție din țară este acum de circa 20 de GW și în realitate sunt folosite, în funcție de necesar, mai puțin de jumătate.
Strategia Uniunii Europene prevede creșterea de 25 de ori a capacităţilor eoliene de pe mare. Ar urma să urce de la nivelul actual de 12 GW până la cel puţin 60 GW în 2030 şi 300 GW până în 2050.
Gazul va fi „lignitul de mâine”
Comisia Europeană estimează că vor fi necesare investiţii de aproape 800 de miliarde de euro în capacități de energie regenerabilă până în 2050, anul în care ar trebuie să fie atinsă neutralitatea climatică.
Pentru România, gazul natural reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea energetică națională, a susținut oficialul Ministerului Economiei în cadrul conferinței Romanian International Gas Conference.
Strategia națională prevede conversia pe gaze a mai multor capacități care acum folosesc cărbune. Însă, atrag atenția experții, gazul va fi „lignitul de mâine”. Deja Uniunea Europeană își impune ținte și mai ambițioase pentru următorii zece ani.
„În 2030, doar 17-18 % din producția de energie a UE ar mai trebui să provină din resurse fosile. Această cotă, dată fiind eliminarea cărbunelui, va fi acoperită preponderent de gaz”, a explicat Mihnea Cătuți, senior analist EPG.
Însă, în condițiile în care poluarea va fi penalizată puternic în următorii ani, prin sisteme de taxare, investițiile trebuie să aibă în vedere țintele climatice pe termen lung. Chiar și pentru investițiile care au la bază gazul trebuie gândite soluții de reducere a poluării, cum ar fi centrale cu colectare de dioxid de carbon.
