Motivul incredibil pentru care statul a pierdut 7 miliarde de lei în 5 ani

Bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei (puțin peste 1,5 miliarde de euro) în perioada 2010 - 2015, întrucât preţul de referinţă al gazelor la care se calculează redevenţele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008, după cum au relevat două controale ale Curţii de Conturi, a declarat, miercuri Dorinel Unsărescu, consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), informează Agerpres. Cu 1,5 miliarde de euro s-ar fi putut construi aproape în totalitate o autostradă de la Ploiești la Brașov.

ANRM a organizat miercuri o dezbatere publică pe tema actualizării preţului de referinţă la gazele naturale, în funcţie de care se calculează redevenţele petroliere datorate bugetului de stat de către companiile producătoare.

„Preţul de referinţă pentru calcularea redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008. Acest preţ este, la ora actuală, de 495 de lei pe mia de metri cubi. Între timp, piaţa a evoluat, au existat dereglementări în 2013 şi 2017. În această perioadă, din păcate, ANRM nu a avut disponibilitatea să ajusteze nivelul preţului de referinţă, astfel încât şi încasările la bugetul de stat să fie la nivelul pieţei”, a spus Unsărescu, în deschiderea sesiunii de dezbateri.

Potrivit acestuia, Curtea de Conturi a relevat, în urma a două controale, că acest lucru a dus la neîncasarea la bugetul de stat a unei sume totale de 7 miliarde de lei (1.507.873.252 de euro) în perioada 2010 - 2015, ca urmare a faptului că preţul de calcul al redevenţei a rămas la nivelul din 2008.

„Au fost două rapoarte ale Curţii de Conturi. Primul a evaluat activitatea ANRM în perioada 2006 - 2010, care a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă în condiţiile pieţei, a existat o neîncasare din redevenţe la nivelul anului 2010 de 2,407 miliarde de lei. Într-un control ulterior, din 2015, Curtea de Conturi a constatat din nou că, din neactualizarea preţului de referinţă, în perioada 2011-2015 diferenţa care trebuia încasată a fost de 4,671 miliarde de lei”, a arătat reprezentantul ANRM.

El a mai spus că ANRM a contestat aceste rapoarte, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză Curţii de Conturi.

Unsărescu le-a spus asociaţiilor patronale din sectorul petrolului şi gazelor, prezente la discuţii, că ANRM va ţine cont de recomandările lor pertinente în stabilirea noului preţ de referinţă a gazelor.

„Statul român are nevoie de parteneri serioşi, dar un parteneriat serios presupune condiţii corecte pentru ambii parteneri. Este în interesul dumneavoastră ca aceste condiţii să fie corecte, să fie premisele unor contracte pe termen lung. Suntem deschişi la toate recomandările care vin din partea dumneavoastră”, a mai spus reprezentantul ANRM.

Recent, ANMR a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin pentru modificarea metodologiei de stabilire a preţului de referinţă la gazele naturale în funcţie de care se vor calcula redevenţele datorate bugetului statului de către producători, care ţine cont de preţul gazelor la bursa din Austria.

Astfel, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se stabileşte lunar, în funcţie de o formulă care include preţul mediu al tranzacţiilor efectuate în luna anterioară perioadei pentru care se calculează preţul de referinţă la Central European Gas Hub (CEGH) AG, operatorul hub-ului Baumgarten, unde acţionar majoritar este compania OMV.

În referatul privind fundamentarea propunerii, reprezentanţii ANRM au arătat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi, agenţia a încheiat un contract de cercetare şi consultanţă cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, pentru cercetări şi expertiză tehnică privind stabilirea preţului de referinţă al gazelor naturale extrase din România.

În martie 2017 a fost constituit un colectiv de lucru, care a propus două variante: varianta I - metoda preţului Platts, respectiv o evaluare pe baza preţului la închidere a unei burse externe afişat de revista Platts şi varianta II - metoda preţului la hub, respectiv o evaluare pe baza preţurilor şi a volumelor tranzacţionate la o bursă externă.

În continuare, în referat se mai arată că, la solicitarea ANRM, a fost elaborată varianta III - metoda preţului ANRE, adică un preţ pe baza preţului intern şi extern al gazului (după metodele hub sau Platts), stabilind o pondere pentru preţul intern.

„În urma analizei propunerilor/observaţiilor din cadrul dezbaterii publice, la solicitarea ANRM, UPG Ploieşti a revizuit varianta III şi a întocmit varianta IV pentru calculul preţului de referinţă al gazelor (eliminarea pieţei reglementate)”, se mai arată în referat.

„Urmare analizei efectuate de către colectivul constituit prin Ordinul preşedintelui ANRE, conform procesului verbal încheiat în data de 19.12.2017, propune pentru calculul preţului de referinţă al gazelor naturale din varianta II - metoda preţului la hub - evaluare pe baza preţurilor şi a volumelor tranzacţionate la o bursă externă, doar calculul unui preţ mediu pe baza tranzacţionărilor la hub-ul CEGH”, mai precizează documentul menţionat.

Formula propusă ia în calcul preţul mediul al tranzacţiilor efectuate într-o lună la hub-ul respectiv, exprimat în euro pe MWh, puterea calorifică superioară medie anuală a gazelor naturale din România şi rata medie de schimb valutar pentru leu în raport cu euro. În final, preţul de referinţă al gazelor româneşti este exprimat în lei pe mia de metri cubi.