Gazoductul spre Moldova, prelungit până la Chișinău

Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) vor oferi un pachet de finanţare de 92 milioane euro pentru construcţia unei conducte de gaze între actualul gazoduct Iaşi-Ungheni, nefolosit, şi Chişinău, măsură care ar permite furnizarea de către România a unor cantităţi semnificative de gaze şi ar reduce dependenţa Republicii Moldova de Gazprom.

Sursa foto: Unimedia.info

Banca Europeană de Investiții (BEI) şi Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă fiecare un împrumut de 41 de milioane euro, iar UE oferă o finanţare de 10 milioane euro, potrivit unui comunicat publicat de BERD.

Fondurile vor ajunge la societatea de stat Vestmoldtransgaz, care va construi şi va opera conducta de gaz şi interconectorul România-Republica Moldova.

Proiectul va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova, legând Chişinăul, o zonă importantă privind consumul de gaze în ţară, de interconectorul dintre Iaşi şi Ungheni, un oraş din Moldova aflat la graniţa cu România.

Acest gazoduct fost construit în 2014, pentru a permite Moldovei - o ţară care este mai mult de 90% dependentă de importurile de energie - să-şi diversifice sursele de energie.

Ca parte a noului pachet de finanţare, Guvernul Republicii Moldova a fost de acord să pună în aplicare un pachet cuprinzător de reformă pentru a promova liberalizarea pieţei energiei şi consolidarea concurenţei în acest sector.

"Decizia partenerilor noştri de la BERD, BEI şi UE de a sprijini Guvernul Republicii Moldova în construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău este foarte importantă pentru ţara noastră, deoarece este un pas esenţial în vederea asigurării securităţii energetice a ţării şi depăşirea situaţiei în care suntem dependenţi de o singură sursă pentru aprovizionarea populaţiei cu energie", a declarat vicepremierul moldovean Octavian Calmîc,  care este şi ministru al Economiei.

Dimitri Gvindadze, directorul biroului BERD din Chişinău, a afirmat că gazoductul va permite Moldovei să cumpere gaze naturale de pe pieţele UE şi va promova măsuri care vor ajuta furnizorii de gaze străine pe piaţa Moldovei.

”Acest lucru va permite ţării să îşi diversifice sursele de energie şi va consolida concurenţa în sector”, spune el.

În 27 august 2014, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, a fost inaugurat gazoductul care leagă reţelele de gaze dintre România şi Republica Moldova, Iaşi-Ungheni, în prezenţa premierilor de la acea dată din România, Victor Ponta, şi Republica Moldova, Iurie Leancă.

Investiţia s-a ridicat la 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane euro au reprezentat contribuţia Uniunii Europene. Gazoductul are o lungime de 43,2 kilometri şi trece pe sub Prut.

Conducta are o capacitate anuală de transport de 1,5-2 miliarde de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru a acoperi necesarul de consum al ţării vecine, de aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi pe an, însă nu este folosit deloc în prezent, pentru că, potrivit Transgaz, nu au existat contracte bilaterale încheiate în acest sens.

Potrivit unui acord semnat la începutul anului trecut, România s-a angajat să livreze Republicii Moldova în 2015, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, aproximativ un milion de metri cubi de gaz. 

Exporturile au acoperit în realitate numai necesarul de încălzire pentru o iarnă a aproximativ 330 de case. Din primăvara anului trecut, gazul românesc nu a mai ajuns în Republica Moldova, care a preferat să cumpere gaze doar din Rusia.

Potrivit unui articol economica.net, din toamna anului trecut, pentru iarna 2015-2016 moldovenii nu au făcut vreo solicitare de gaze către Petrom, compania care încă din 2014 s-a oferit să exporte, şi chiar a exportat, gaze în Ungheni la un preţ sub cel al Gazprom. De altfel, datele Transgaz arată că nu există exporturi de gaze pentru Iaşi - Ungheni şi nici nominalizări de export, într-o perioadă a anului în care, dacă ar fi existat cerere, acestea s-ar fi făcut.

Dar dincolo de cererea inexistentă de la moldoveni, cantităţi mari de gaze oricum nu pot trece din România către Moldova. Potrivit unor surse din piaţă, presiunea gazelor din conductele basarabene este mai mare decât cea din conductele Transgaz. Prin urmare, este foarte dificil de „împins” cantităţi importante de gaze peste Prut, soluţia actuală viind viabilă doar pentru cantităţi extrem de mici. Pentru ca zeci sau sute de milioane de metri cubi de gaze să ajungă în Moldova, pe lângă cerere pentru aşa ceva, ar trebui montate mai multe compresoare care să ridice presiunea gazului din conductele româneşti. O investiţie de milioane de euro, care acum nu mai prezintă niciun interes.