Fotovoltaice gratis pentru locuințele neelectrificate

Ministerul Mediului alocă, prin Fondul de mediu, 100 de milioane de euro pentru relansarea, în luna octombrie, a programului Casa verde.

Promisiunea a fost făcută vineri la Suceava de către ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, într-o conferinţă de presă, vineri, la Suceava, informează Agerpres.ro.

Potrivit ministrului, prin acest program, 26.000 de gospodării vor putea beneficia de celule fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară încălzirii apei, iar până la 4.600 de euro din totalul investiţiei vor putea fi decontaţi din bugetul Administraţiei Fondului de Mediu. ''Există deja ghidul pregătit şi în jur de 15 octombrie el o să fie şi lansat, un proiect pe care l-am îmbunătăţit anul acesta, respectiv vechiul program Casa verde, cel care dădea posibilitatea persoanelor fizice şi juridice să poată să acceseze Fondul de mediu să-şi monteze panouri solare pentru încălzirea cu apă caldă. (...) Am prins în bugetul Administraţiei Fondului de Mediu, buget care este deja în dezbatere publică pe site-ul ministerului şi va fi aprobat în şedinţa din 20 august, 100 de milioane de euro pentru ca 26.000 de gospodării să poată să-şi monteze celule fotovoltaice cu putere de instalare de 3 KW şi finanţarea va fi de maxim 4.600 de euro.

Asta înseamnă că vom avea 26.000 de producători de energie electrică (...). Ministerul Energiei a înaintat Parlamentului, care a şi adoptat, modificarea Legii energiei, în sensul în care fiecare dintre noi putem să devenim producători de energie electrică. Deci, panourile fotovoltaice vor avea dublă folosinţă: aceea ca în propria gospodărie să ne putem alimenta cu energie electrică şi să folosim pentru încălzirea apei, dar şi să fim un producător de energie electrică, pe care s-o dăm în circuitul naţional'', a explicat Gavrilescu.

Program nou de montare panouri fotovoltaice

Totodată, ministrul a spus că în acest an demarează, în parteneriat cu Ministerul Energiei, un program de montare de panouri fotovoltaice pentru nouă mii de locuinţe neelectrificate, cu finanţare din Fondul de mediu, iar persoanele fizice interesate pot accesa aceşti bani începând cu 15 octombrie. ''Pentru că suntem în An Centenar şi am constatat că sunt peste 9.000 de locuinţe care nu sunt legate la curent electric, împreună cu Ministerul Energiei, printr-un parteneriat, anul acesta vom demara programul multianual de montare de celule fotovoltaice pentru toate locuinţele care nu au curent electric, bineînţeles cu sumă integrală pentru achiziţionarea celulelor fotovoltaice (...). Am constatat astăzi că la Moldoviţa există astfel de două sute de unităţi locative care sunt în diverse colţuri din această comună şi nu au curent electric. Vor putea să acceseze persoanele fizice Fondul de mediu începând cu 15 octombrie. Voi ruga primarii care au astfel de situaţii să se implice direct şi să ajute cetăţenii să-şi depună documentele la Administraţia Fondului de Mediu'', a spus Gavrilescu.

Potrivit datelor furnizate anul trecut de către Ministerul Energiei în România există 21.432 de locuințe neelectrificate. Cu un an înainte numărul vehiculat pentru aceste locuințe era de 100.000.

Unde s-a împotmolit electrificarea in România

Creșterea gradului de electrificare din România ar fi însă posibilă dacă autoritățile ar simplifica și debirocratiza procedurile de obținere a Avizului Tehnic de Racordare și a Autorizației de Construire pentru branșament. 

Ordinul 59 din 2013 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei prevede că obținerea AC este sarcina operatorului de distribuție sau a firmei autorizate, angajate de consumator. In realitate, iar ANRE ignoră comportamentul ilegal, consumatorii sunt puși de către operatorii de distribuție și firmele autorizate să obțină ei, pe spezele lor aceste autorizații de construire.

Oținerea AC este o procedură complicată, ce implică declarații notariale, realizare documentații topografice. Este o eroare a ANRE că nu a înțeles cât de absurdă este obligarea unei firme pricepută în lucrări electrice să obțină AC.

Obținerea unei AC, un coșmar

De ce este dificilă obținerea AC? Potrivit prevederilor legale, în principal Legea construcțiilor 50 din 1991 pentru obținerea AC trebuie prezentată o documentație cadastrală avizată de Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România (OCPI). Documentația cadastrală prevede realizarea ridicărilor topografice pentru terenul afectat de lucrarea de racordare. Spre exemplu, dacă o locuință se alimentează de la 100 de metri (distanță maximă la care operatorii de distribuție sunt obligați să facă racordarea), viitorul consumator trebuie să suporte costurile piperate ale ridicării topografice. Un traseu de alimentare poate avea câteva zeci de puncte iar un punct este tarifat de către firmele de cadastru cu 50 de lei, cel puțin. Absurd este faptul că lucrarea propriu-zisă traversează terenuri care aparțin altor persoane și care ar putea să nu fi de acord cu realizarea măsurătorilor. Costurile ridicării topografice pot ajunge cu ușurință la câteva mii de lei.

Ca și cum nu ar fi de ajuns OCPI este o altă piatră atârnată de gâtul consumatorilor. Un ordin de acum câțiva ani al președintelui OCPI, respectiv 700/2014, modificat 1171/2017, obligă ca orice documentație cadastrală să aibă avizul OCPI din județul respectiv.

Ori același ordin spune că avizul OCPI nu se dă dacă terenurile traversate sau pe care se află punctul de conectare nu sunt înregistrate sistematic în sistemul integrat de cadastru. Sistemul integrat, cunoscut sub numele de „E-Terra„ a fost dezvoltat la comanda Autorității Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) de firma Teamnet, deținută în trecut de Sebastian Ghiță.

Ca să fie lucrurile și mai complicate deși Legea energiei 13 din 2007 spune la articolul 16 că deținătorul unei aviz de racordare are drept de acces la rețea, OCPI cere să îi fie prezentat la avizare acceptul proprietarilor terenului traversat de rețeaua electrică în cauză. 

„Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice, titularii autorizațiilor de înființare și titularii licențelor beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare și retehnologizare, respectiv de funcționare a capacității energetice, de următoarele drepturi (…) dreptul de acces la utilitățile publice”, spune articolul 16.

ANCPI dă vina pe operatorii de distribuție, respectiv deținătorii stâlpilor la care se face conectarea. Operatorii de distribuție care dețin stâlpii ar fi trebuit fie să și-i mute pe domeniul public, fie să semneze cu proprietarii terenurilor pe care se află aceștia contracte de superficie pentru fâșiile de acces la stâlpi (superficia dă dreptul unei persoane să construiască pe un teren chiar dacă nu este proprietarul acestui teren). Mutarea stâlpilor în zona publică este însă o operațiune costisitoare, cu impact în costurile operatorilor de distribuție. Orice investiție în acest sens ar trebui recunoscută de ANRE operatorilor astfel încât aceștia să aibă posibilitatea introducerii costurilor suplimentare în tarifele percepute populației. Un acord al ANRE în acest sens lipsește și ca urmare operatorii de distribuție nu fac nimic pentru a își aduce stâlpii pe domeniul public.

OCPI cere solicitanților să aducă procuri notariale prin care să dovedească că proprietarii terenului pe care se află stâlpul la care se va face racordarea sunt de acord. Ori aducerea în fața notarului a unei persoane în vârstă, bolnave, netransportabile, a alteia aflate la muncă în altă țară sau a unui minor fără capacitate legală de decizie co-proprietar pe teren este foarte dificilă. Nu rare sunt situațiile, in special în mediu rural, când situația terenului pe care se află stâlpul de racordare este incertă, iar coprorietarii trebuie mai întâi să își tranșeze între ei disputele.

Pe lângă ridicările topografice, declarațiile notariale și înregistrarea sistemică la OCPI a terenurilor traversate de rețeaua de alimentare sunt de asemenea operațiuni scumpe, pe care consumatorii trebuie să le suporte din buzunarul propriu.

De aceea trecerea costurilor cu contoarele la operatorii de distribuție nu pare a fi măsura care va ajuta prea mult România să urce în clasamentele privitoare la ușurința de racordare la rețelele de utilități.

Din punct de vedere a ușurinței de racordare la rețeaua de electricitate România ocupa locul 133 în 2016, potrivit unui clasament al Băncii Mondiale, iar conectarea dura nu mai puțin de 182 de zile.