Cum vrea Electrica să ușureze racordarea românilor la rețeaua de electricitate

Compania Electrica, care deţine trei dintre cele opt distribuţii regionale de energie electrică, şi-a planificat pentru anul viitor investiţii de 180-190 milioane euro în sectorul de distribuţie, la nivelul celor trei filiale. Investițiile în distribuție sunt într-adevăr necesare. Procedurile de racordare la rețeaua Electrica sunt cât se poate de scumpe și greoaie.

Dan Cătălin Stancu, noul șef al Electrica, are o sarcină grea în ameliorarea calității pentru serviciile oferite

Compania Electrica, ce are cel mai mare acționar statul român, dorește investiții cifrate la 180-190 milioane euro în distribuție, potrivit unui interviu acordat de directorul general al companiei, Dan Cătălin Stancu, pentru News.ro.

”Avem un plan de investiţii pentru anul viitor, evident în distribuţie, extrem de ambiţios. E ceva ce probabil nu a mai fost încercat încă, vorbesc de valoare. Avem spre 180-190 milioane euro pe cele trei filiale, este un plan extrem de ambiţios pe care trebuie să îl realizăm”, a afirmat Stancu. Alte câteva milioane de euro vor fi investite în alte direcţii.

Managerul companiei a menţionat că îmbunătăţirea calităţii serviciilor va fi una din priorităţile companiei.

Dar acestea nu sunt singurele noutăți. Compania Electrica, care deţine trei dintre cele opt distribuţii regionale de energie electrică, va vinde de anul viitor şi gaze naturale, urmând să pregătească pachete complexe în acest sens, a declarat directorul general al companiei. În plus, compania analizează intrarea pe alte pieţe complet noi, ”mai departe de zona de utility”.

”Pe furnizare, eu cred cu tărie că vremea companiilor de gaz sau electricitate sau telecom single utility (un singur tip de commodity) a trecut de mult. De aceea, şi pentru noi, unul din obiectivele de bază ale anului viitor este să devenim o companie de multi-utility”, a afirmat Stancu, în interviul acordat News.ro.

"La anul, musai trebuie să livrăm măcar pachete de electricitate şi încă ceva, cel mai probabil gaze. Dar nu neapărat numai acolo ne oprim. Poate o să încercăm şi alte proiecte măcar la nivel de proiecte pilot. Dar şi să dezvoltăm şi produse complet noi, vorbesc de intrarea pe zone şi pieţe noi", a explicat el. 

Racordarea la rețeaua Electrica durează un an

Progresele pe piața distribuției de electricitate sunt absolut necesare. Electrica, dar și alți operatori regionali, refuză conectarea gospodăriilor dacă acestea se situează la peste 100 de metri de rețeaua de distribuție. Distanța este menționată într-un regulament de racordare elaborat de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. Interpretarea modului de măsurare a celor 100 de metri este însă ”originală”. Deși regulamentul nu impune ca rețeaua nou realizată să fie strict pe domeniu public, Electrica susține că cei 100 de metri nu trebuie să traverseze niciun domeniu privat.

Mai mult, dacă distanța de 100 de metri este depășită, racordarea la rețea devine foarte greoaie. Ea este posibilă doar dacă primăriile și operatorii au în plan investiții în extinderea rețelei. De cele mai multe ori acestea însă lipsesc.

Deseori solicitantului află că i s-a refuzat conectarea propriu-zisă, după ce anterior a primit aviz pozitiv de amplasament. Altă problemă apare dacă stâlpul de racordare este situat pe o proprietate privată. În acest caz Electrica refuză din nou conectarea și cere, în cel mai bun caz dacă nu cumva refuză racordarea,  ca solicitantul să își realizeze singur rețeaua pe proprietatea privată a acestuia sau a vecinilor. Ca și cum ar fi Inspecția de Stat în Construcții și chiar dacă a refuzat lucrarea, după cum o obligă ANRE, Electrica solicită autorizație de construire pe lucrarea respectivă.

În total procedurile de conectare sunt foarte greoaie, presupun operațiuni birocratice scumpe de genul ridicări topo, extrase de carte funciară, autorizații de construcție și certificare de urbanism toate obținute chiar de mai multe ori. Pentru fiecare document solicitat și eliberat de o instituție a statului sau de către o autoritate locală se așteaptă un termenul legal de 30 de zile iar deseori documentele sunt condiționate unele de altele. Operațiunile sunt și foarte scumpe. În cea mai simplă situație de racordare solicitantul scoate din buzunar cel puțin 2.500 de lei chiar dacă este vorba de cinci metri de cablu și o simplă cutie de conexiune. Potrivit tarifelor stabilite de ANRE, pentru fiecare metru de rețea ce depășește o anumită lungime se plătește în plus, pe lângă tariful inițial, 50 de lei în condițiile în care un metru de cablu pentru racordarea unei locuințe cu energie monofazată costă doar 10 lei. Procedurile este posibil să fie la fel de complicate nu doar la compania de stat Electrica ci la orice alt operator regional. Posibilă explicație este aceea că abuzurile sunt facilitate inclusiv de legislația complicată realizată de ANRE și de lipsa controlului exercitat de această instituție asupra operatorilor. 

Citește și ”Stăpânii kilowaților. Conectarea la o rețea durează 182 de zile în România, de nouă ori mai mult decât în UE”

Birocrația energetică ține România pe ultimele locuri în clasamentul mediului investițional din punct de vedere a ușurinței racordării la rețelele de electricitate. Potrivit profit.ro, comparativ cu celelalte state, România a involuat în 2015 în ceea ce privește criteriu racordării la rețelele de electricitate.

Am fost retrogradați în clasamentul ”Doing Business” al Băncii Mondiale un loc (132 în 2014, 133 în 2015). Un consumator nou de energie electrică din România este conectat la rețea în 182 de zile, ceea ce este enorm, comparativ cu 20 de zile, cât durează acest proces în vestul Europei. În practică racordarea unui imobil la rețeaua de electricitate a ajuns să dureze de 2-3 ori mai mult decât construirea acestuia, iar România a ajuns pe ultimele locuri în Europa din punct de vedere a ponderii locuințelor electrificate.

Statisticile oficiale menționează că există 98.871 gospodării neelectrificate situate în 2.237 de localități. Aceasta semnifică faptul că sunt sute de mii de români fără acces la rețelele de electricitate. Cele mai multe gospodării neelectrificate, anume 64.253 se găsesc în aria acoperită de Electrica, companie ce are cel mai mare acționar tocmai statul, restul fiind în raza operatorilor privați, precum CEZ, Enel, E.On. Fondurile necesare finalizării procesului de electrificare la nivelul întregii ţări sunt estimate la un miliard de lei, sumă ce reprezintă doar 0,16% din PIB.