Controversele Legii offshore
Ne vindem resursele pe nimic. O miză importantă pentru stat. O oportunitate să devenim un jucător pe piaţa de energie. Sunt cuvintele pe care politicienii le-au aruncat public cu privire la legea offshore, unul dintre cele mai controversate acte normative de anul acesta.
Legea care impune condițiile în care pot fi scoase și vândute gazele din Marea Neagră a fost adoptată de Parlament în iulie, după un traseu sinuos. Preşedintele Klaus Iohannis, însă, le-a cerut aleşilor să mai arunce o privire pe schimbările făcute, să se asigure că viitorul exploatării gazelor din Marea Neagră sună bine, că nu există riscul să alungăm investitorii. Acum, după un parcurs extrem de complicat, cu modificări substanţiale, cu o retrimitere în Legislativ, a adus şi neînţelegeri în coaliţie.
Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi. Mare parte descoperite în ultimul deceniu. Asta ar duce practic la dublarea producţiei de gaze a ţării în următorii zece ani. Adică, 20 de miliarde de metri cubi pe an.
Vlad Grigorescu, fost ministru al Energiei: Există o diferenţă importantă din punct de vedere tehnic între exploatările de uscat şi cele de mare adâncime. Şi volumul de investiţii este diferit.
Investiţia într-o sondă pe pământ nu trece de 40 de milioane de dolari. În cazul platformelor din largul mării, însă, cheltuielile ating 200 de milioane de dolari. Suma creşte cu cât depozitul e mai adânc.
Datele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale arată că ExxonMobil şi OMV Petrom au cheltuit, până acum, circa două miliarde de dolari pentru cercetările din perimetrul de mare adâncime Neptun, unde ar fi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. În perimetrul Trident, unde ar fi 30 de miliarde de metri cubi de gaze, Lukoil a investit o jumătate de miliard de dolari. Compania Black Sea Oil and Gas a investit şi ea 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican, unde ar fi rezerve ce au între 10 și 20 de miliarde de metri cubi.
Richard Tasker, director general ExxonMobil: Această industrie depinde de capital, noi cheltuim o mare parte din resurse înainte de a produce ceva. La momentul la care noi vom lua sau nu o decizie de investiţie vom lua în calcul legile care sunt în vigoare la acel moment.
Guvernul a aprobat un proiect de lege în acest sens în octombrie 2017. A trecut de Senat în februarie 2018, cu câteva amendamente, iar apoi a fost trimis în comisiile din Camera Deputaților. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la capitolul fiscalitate. La începutul lunii iulie, preşedintele PSD Liviu Dragnea a prezentat modificările aduse Legii offshore şi a anunţat că proiectul va fi votat în aceeaşi zi.
Companiile petroliere au aflat că, pe lângă redevenţă, vor plăti şi un impozit suplimentar calculat în funcţie de preţul gazelor, care poate ajunge şi la 50 la sută. În plus, limita maximă a deducerii investiţiilor nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare, iar jumătate din producţia obţinută trebuie să rămână în ţară.
Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților: Aproximativ două miliarde de dolari. Cu această formă, statul încasează venituri de peste 20 de miliarde de dolari. Aceasta lege poate să genereze venituri de 40 de miliarde de dolari.
O taxare împovărătoare, spun reprezentanţii companiilor petroliere.
Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas: Astăzi am auzit cuvinte pe care nu le-am mai auzit până în acest moment. Am primit asigurări constante și ferme din partea guvernelor care s-au succedat și vedem că aceste asigurări au fost, în acest moment, încălcate. Cu o serie de prevederi noi există posibilitatea de a se crea noi blocaje pentru aceste proiecte.
Richard Tasker, director general ExxonMobil: Ceea ce ați dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să își ia decizia de investiție.
Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici, ne îndepărtăm de a adopta o decizie finală favorabilă de investiție.
Legea a ajuns la promulgare, iar preşedintele a avertizat că o astfel de lege ar trebui să asigure un echilibru în ceea ce priveşte beneficiile pentru stat şi pentru investitori. Klaus Iohannis a criticat şi lipsa de predictibilitate a legii şi a trimis-o înapoi în Parlament. Proiectul a trecut în galop prin Senat cu câteva amendamente, printre ele fiind şi unele solicitate de petrolişti.
Legea a devenit motiv de discordie între partenerii din coaliţia de guvernare - PSD şi ALDE. După dezbateri furtunoase, la votul în plen, PSD a pierdut majoritatea parlamentară, iar documentul a fost retrimis la comisii.
Varujan Vosganian, deputat ALDE: Soluția de compromis, după opinia mea, este dacă noi ne angajăm ca legea odată votată nu se va schimba pe perioada în care dânșii vor funcționa. Presupune că în clipa în care dânșii încep extracția efectivă, cam în jurul anului 2022, practic să extragă gaze din Marea Neagră pe actualele înțelegeri circa 20 de ani.
Daniel Suciu, deputat PSD: Principiul prin care noi spunem că introducerea unui impozit pe venitul suplimentar este nenegociabil, că 50% din cantitatea de gaze trebuie să fie tranzacționată pe bursa românească este nenegociabil.
Traian Băsescu, senator PMP: Vă propun să gândiți înainte de a vota o soluție pentru ca redevențele să ne permită relansarea petrochimiei, dublarea numărului de locuințe aprovizionate cu gaze, ca să nu mai avem problema lemnelor, în momentul de față România are doar 32% din locuințe aprovizionate cu gaze.
Opoziţia contestă şi destinaţia banilor proveniţi din taxele percepute petroliştilor.
Florin Cîţu, senator PNL: Noi am venit cu un amendament care propunea ca banii care vin din redevenţe şi acest venit suplimentar să aibă destinaţie precisă, să fie folosiţi în sectorul respectiv, pentru că până acum, expereinţa a arătat că banii din privatizarea BCR s-au folosit pentru pensii şi salrii, bani din supraacciză s-au dus la pensii si salarii, banii din taxa de mediu s-au dus la pensii si salarii.
Proiectul prevede acum că banii nu vor intra la buget, ci într-un fond special pentru finanţarea proiectelor de infrastructură ce vor fi construite prin parteneriat public privat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
