Companii românești cu pierderi de 1 miliard de euro
Companiile controlate de Ministerul Energiei au avut pierderi de aproape un miliard de euro în ultimii 3 ani. Numele se repetă iar şi iar şi abia acum se încearcă închiderea găurilor negre, în ceasul al 12-lea. Ineficienţa e o problemă, dar ca o coincidenţă, Ministerul Energiei a început în această săptămâna să le explice angajaţilor care e treaba cu avertizorul de integritate. Fiindcă în companiile unde pierderile sunt cele mai mari şi dosarele de corupţie sunt cele mai grele.
Companiile la care Ministerul Energiei e acţionar majoritar au încasat pierderi de 4,2 miliarde de lei în ultimii trei ani. Şi de la an la an creşterea e fulminantă. Pierderile din 2015 au fost de 6 ori mai mari decât în 2014, iar în 2016 de două ori mai mari decât în 2015.
Anul trecut, cel mai adânc pe minus au fost Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de 1,6 miliarde de lei, respectiv aproape un miliard de lei. Ambele stau pe un butoi cu publere şi dezastrul are valenţe infinite -atat financiare cât si legale. La CEO în biroul fostului manager demis în decembrie s-a găsit aparatură de bruiaj, iar managerul interimar e acuzat că i-ar fi oferit unui director 120.000 de lei să-şi dea demisia, bani care veneau din bugetul companiei.
La Hunedoara, datoriile au crescut cu 77% în primele 6 luni ale anului şi au depăşit nivelul de 200 de milioane de euro. Complexul energetic a intrat în insolvenţă în acest an iar administratorul judiciar arată că gigantul şi-ar putea plăti datoriile abia în 34 de ani. Singura salvare ar fi o ştergere de datorii, mutare care însă ar putea fi considerată ajutor de stat ilegal sub legislaţia europeană.
Pe locul 3 la pierderi în 2015 e Regia Autonomă de Activităţi Nucleare, cu un minus de 168 de milioane de lei. RAAN a intrat în faliment în acest an după ce a rămas fără obiectul muncii. Unica sa activitate e producţia de apă grea pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă. Numai că statul are deja în rezerve apă grea pentru 60 de ani şi multă vreme a dat înainte cu producţia doar pentru a nu dizolva compania. Acum chiar dacă la Cernavodă s-ar construi reactoarele 3 şi 4, România tot ar putea să le alimenteze cu apă grea încă 30 ani.
În 2014, Complexul Energetic Hunedoara şi CEO conduc din nou topul celor mai mari pierderi, înregistrând împreună un minus de peste un miliard de lei. În spatele lor apar însă nume noi, dar tot din aceeaşi zonă ca RAAN. Compania Naţională a Uraniului a înregistrat pierderi de peste 190 de milioane de lei. Compania va primi un ajutor de stat în valoare de 62 de milioane de lei tocmai pentru a-şi putea continua activitatea fiindcă la Cernavodă nu se foloseşte uraniu românesc, ci canadian, care e mai ieftin. Practic acum Compania Naţională a Uraniului e ţinută în viaţă exclusiv din considerente strategice.
În 2013, anul cu cele mai mici pierderi din ultimii 3, Complexul Energetic Hunedoara rămânea cu un gol de 147 de milioane de lei. De 11 ori mai mic decât a fost anul trecut.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
