Comisia Europeană nu este de acord ca cel puțin 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursă, spune Niculae Havrileț, șeful Autorității de Energie.
Comisia Europeană a transmis autorităților române o scrisoare în care avertizează că se poate trece la o nouă etapă în procedura de infringement declanșată împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, dacă Parlamentul aprobă obligația ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursă, a declarat, joi, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul audierilor din comisia parlamentară de anchetă a activității ANRE, informează Agerpres.ro.
Aceasta în contextul în care, pe 4 octombrie, Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților a avizat pozitiv legea de aprobare a OUG 64/2016, iar unul dintre amendamentele votate instituie obligația ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursa OPCOM.
"Există o scrisoare, ne-a fost prezentată neoficial de operatorul de transport, care avea o relație directă cu comisarul, în care se precizează că anumite elemente din ordonanța 64 aprobate în ședința comisiei din 4 octombrie ar contraveni unor obligații potrivit cărora statele membre trebuie să participe la piața comună internă prin facilitarea demersurilor de tranzacții transfrontaliere. Stabilirea unui coeficient cert, mare, consideră dânșii, adică 70% pentru tranzacționarea obligatorie, ar duce la imposibilitatea tranzacționării transfrontaliere, deci practic împiedică exportul", a precizat Havrileț, răspunzând la întrebarea deputatului PNL Lucian Bode.
El a amintit că Executivul european a declanșat deja procedura de infringement împotriva României pe această temă.
"România are deja o cauză la Curtea Europeană de Justiție privitoare la acest lucru, iar în această scrisoare se menționează faptul că, în cazul în care România nu trece la o altă soluție — pentru că dezvoltarea pieței gazelor este foarte importantă și există o propunere, respectiv utilizarea punctului virtual de tranzacționare pentru titluri de transfer, care ar fi o soluție mai bună decât stabilirea unui procent, care până la urmă este un procedeu oarecum în afara experienței — această scrisoare atrage atenția că se poate trece la următorul pas cu privire la acțiunea de infringement", a susținut președintele ANRE.
În cadrul audierilor de joi, Havrileț a mai fost întrebat de Lucian Bode de ce crede că, după patru ani în care Parlamentul a aprobat și a lăudat rapoartele de activitate ale ANRE, în acest an raportul a fost respins.
Havrileț a arătat că momentul care a declanșat disensiuni între reglementator și parlamentari a fost 1 aprilie 2017, când piața gazelor a fost complet liberalizată, iar o altă cauză care a stârnit nemulțumiri din partea Legislativului a fost faptul că ANRE nu a fost de acord cu anumite elemente din ordonanța 64.
"Acesta este primul an când ANRE nu mai fixează prețurile de achiziție a gazelor, ci doar verifică dacă costurile de achiziție a gazelor sunt în concordanță cu prețul din piață, adică au fost făcute la prețuri medii ponderate", a arătat oficialul ANRE.
Potrivit acestuia, dacă prețul de achiziție a gazelor era de 60 de lei pe MWh înainte de 1 aprilie, momentul liberalizării, acesta a crescut la 67 de lei în timpul verii și la 71-72 de lei pe MWh pentru gazele cu livrare la iarnă.
Havrileț a arătat că, dacă nu ar fi avut loc liberalizarea, prețurile ar fi crescut și mai mult: "Dacă piața nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul arăta că prețul ar fi trebuit să fie acum 78 de lei pe MWh".
Aceasta a dus la o creștere de preț pentru consumatorul final de 4-6% la nivelul anului gazier 2017-2018, a mai spus Havrileț.
La finele lunii septembrie, vicepreședintele ANRE, Emil Calotă, a declarat că prețul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui să crească cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condițiilor din piață. Ulterior, Havrileț a precizat că decizia va fi luată spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea să intre în vigoare de la 1 noiembrie.