Comisia Europeană: OUG 114 încalcă Directivele UE în domeniul energiei. Termen de două luni pentru remediere
Comisia Europeană reacționează dur pe marginea ordonanței privind lăcomia și ar putea începe inclusiv procedura de infringement, din cauza plafonării prețurilor la gaze. Producătorii nu pot fi obligați de Guvern să vândă la prețuri plafonate timp de trei ani - ar fi contrar legislației europene, consideră reprezentanții comisie. În evaluarea sa lunară Comisia Europeană a constatat că OUG 114 este contrară cerințelor juridice ale UE și că aceste măsuri nu protejează consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.
Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, România a primit o scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerințe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) și de Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze (Regulamentul (UE) 2017/1938). Este etapa premergătoare a declanșării procedurii de infringement.
Comisia Europeană a demarat această procedură de sancționare a României din cauza ordonanței pe lăcomie sau mai bine spus față de efectele acesteia. Comisia a constat că obligarea producătorilor de gaze să vândă la prețuri plafonate timp de trei ani se bate cap în cap cu ce prevede legislația de la nivelul Uniunii Europene. Comisia avertizează ca un risc imediat ar fi și o creștere excesivă a prețului și pentru consumatorii casnici. Prima etapă a procedurii de infringement este trimiterea acestei scrisori către Guvern și poate ajunge până la sesizarea Curtii Europene de Justiţie.
„Aceste instrumente vizează asigurarea competitivității pe piețele gazelor din UE, garantând în același timp aprovizionarea în condiții de securitate a gospodăriilor și a altor clienți care necesită o protecție specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor din România este contrar cerințelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț”, spune Comisia intr-un comunicat de presă.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Dacă în două luni statul român român nu se va conforma, atunci, se vor deschide procedurile de declanșare a infringementului.
Ordonanța 114 impune un preț fix reglementat producatorilor români de gaze timp de trei ani, ceea ce va face concurența în producția de gaze naturale să scadă.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
OUG 114 / 2018 prevede că producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, care desfăşoară activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate către furnizori clienţi finali eligibili, conform noului proiect de act normativ. Această limitare a preţului de aplică în perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022.
Aceste obligații impuse de autorități prin indermediul Ordonantei 144 ar putea avea multe efecte negative. În primul rând, bugetul de stat va pierde peste 2,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă valoarea unor ajutoare de stat esențiale acordate într-un an. Producătorii români de gaze, în special cei mai mici, vor fi discriminați față de furnizori. Producția internă de gaze va stagna sau chiar se va reduce în următorii ani, crescând importurile din Rusia, avertizează și specialiștii Deloitte.
Posibili mari câștigători ar putea fi rușii de la Gazprom, cei mai mari furnizori, dar și producătorii de îngrășăminte chimice.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
