ANALIZĂ Business Club. Cadouri pentru CET-urile oraşelor
Impunerea unui prag la gaze de 68 de lei pe MW a fost vândută ca măsură socială, dar nu este de fapt. Preţul de producător e undeva la 40% din cel plătit de populaţie. Însă în lista consumatorilor eligibili pentru un astfel de preţ de producător intră şi CET-urile oraşelor. Care mai primesc un cadou.
Concomitent, statul revine la preţurile reglementate pentru consumatorii casnici şi pentru energie electrică - CET-urile astea vor livra în coşul pentru populaţie şi vor vinde la preţul de 90% din cel de piaţă. În acelaşi coş va fi pusă şi energie ieftină produsă de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care sunt obligate să vândă la preţ de producţie plus marjă de doar 5%. Dar CET-urile vor avea un preţ care, prin metodologia de calcul le va face să încaseze bani frumoşi. Să nu uităm că vor primi gaz la preţ mic.
Energia electrică pentru populaţia nu se va ieftini. Dar se va face de fapt o subvenţie aberantă a acestor CET-uri. Sunt centrale care nu au beneficiat de investiţii suficiente, au fost lăsate de izbelişte de autorităţi. Ineficienţa lor va fi de fapt acoperită de toată economia. Şi de noi de fapt, de populaţie, pentru că vom prelua eneregia lor scumpă.
Practic, prin ordonaţa Vâlcov- Teodorovici se creează un întreg sistem care va favoriza CET-urile. Se face un transfer de profitabilitate de la producătorii de gaze Petrom şi Romgaz către astfel de entităţi prin preţul plafonat la gaze.
Apoi se face un transfer de profitabilitate de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica către centralele care produc şi energie electrică şi agent termic.
CET-urile vor avea reglementat un tarif mediu de 90% din prețul mediu de pe piața pentru ziua următoare şi piața intra-zilnică. Aceasta din urmă are volume foarte mici, ponderea sa este redusă, în timp ce piața pentru ziua următoare este cea mai scumpă din România. Iar energia va fi preluată în sistem şi plătită de populaţie, chiar dacă nu ar fi competitivă în condiţii de piaţă liberă.
Şi cadourile nu se opresc. Aceste centrale sunt scutite de la impozitul pe cifra de afaceri de 2% pentru companiile din domeniul energetic - ele plătesc doar o taxă de 0,1%.
Aceste CET-uri sunt în administrarea autorităţilor locale. Cele din Bucureşti au o situaţie incertă, dar toată această construcţie artificială este făcută pentru a creşte eficienţa centralelor. Ele asigură agentul termic în localităţi şi, practic, se încearcă de fapt o subvenţie de la nivelul întregii economii către ele.
Prin preţul energiei electrice, ridicat şi garantat, este ridicată rentabilitatea acestor centrale pe segmentul de energie termică. În fiecare sezon rece, administraţiile locale primesc ajutoare de la bugetul central pentru încălzire, fie direct, fie sub formă de împrumuturi din Trezorerie. Acum prin reglementări li se dau bani direct din economie - de la consumatorii casnici care le vor consuma energia la preţ ridicat, de la producătorii de gaze, de la companii care vor trebui să cumpere electricitate mai scumpă din piaţa liberă, din moment ce energia hidro şi nucleară vor fi direcţionate preponderent în coşul pentru populaţie pentru a compensa nivelul ridicat al celei de la Cet-uri. Costurile mari mari din piaţa liberă a gazelor şi energiei cu care se vor confrunta companiile vor fi transferate mai departe prin preţuri către consumatori de bunuri şi servicii.
Astfel se plăteşte de fapt ineficienţa cheltuielilor din primării, lipsa de investiţii de decenii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
