Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) va realiza în acest an trei pasarele pietonale noi peste DN1, astfel încât traversarea drumului de către riverani să fie făcută în condiții de siguranță.
Traversările vor fi realizate în localitățile Corbeanca, la km 19, Săftica la km 22 și la Tâncăbești, la km 28. Compania spune că a pregătit documentația necesară ”demarării achiziției publice de servicii de proiectare în faza de Studiu de Fezabilitate”.
Banii necesari vor fi alocați la rectificarea bugetară din acest an. Aceasta după ce vor fi aprobați indicatorii tehnico-economici. ”Se estimează că lucrările de execuție să fie finalizate până la sfârșitul acestui an”, spune CNADNR.
Inițativa companiei de stat vine după ce la finele săptămânii trecute zeci de locuitori din Snagov și Periș au protestat împotiva lipsei unei pasarele de traversare a DN1. Fosta pasarelă a fost agățată de un camion și dărâmată într-un accident rutier produs în 2008. La opt ani distanţă, oamenii traversează, pe o simplă trecere de pietoni, o şosea extrem de aglomerată, cu patru benzi de circulaţie. „Sunt foarte mulţi oameni care traversează zilnic această trecere. Copii, avem în Periş liceu, în Otopeni liceu”, spunea zilele trecute un participant la protest.
Pasarelele sunt o raritate pe DN1, s-au plâns oameni care trăiesc în localităţile străbătute de această şosea.
Acestea însă s-ar fi putut construi foarte bine proiectul ”Modernizarea infrastructurii privind siguranṭa circulaṭiei pe DN1, în sate liniare și puncte negre”, finanțat din fonduri UE care însă nu a fost demarat de către CNADNR. Valoarea acestui proiect a fost de 53 milioane de lei, din care 42,8 milioane lei era valoarea eligibilă. Din acești bani Uniunea Europeană și-a arătat disponibilitatea de a aloca 36,4 milioane lei, restul urmând să vină de la bugetul de stat.
Mai multe interpelări parlamentare adresate CNADNR au primit în ultimii ani acelaşi răspuns sec: nu sunt bani. În decembrie 2013, Ministerul Transporturilor a aprobat cereea de finanţare a proiectului cu menţiunea că acesta era pus pe lista de rezervă. Cererea de finanțare a fost aprobată de abia în noiembrie 2015, cu o lună înainte de expirarea datei limită de eligibilitate a cheltuielilor proiectului, respectiv decembrie 2015.
Proiectul a fost aprobat de Guvern în 2011, după ce s-a constatat că DN 1 este artera cu cel mai mare grad de criminogenitate din România. Un audit de siguranţă rutieră a indicat pentru perioada 2000-2004 un număr de 445 de accidente rutiere, din care 193 de decese. Pe cei 643 de kilometri ai DN1, practic lungimea Bucureşti-Borş, au fost identificate 65 de locaţii critice pentru siguranţa circulaţiei, din care 43 au fost selectate pentru ameliorarea securităţii. Principalele lucrări prevăzute a fi executate au fost separatoarele de sens care ar fi împiedicat vehiculele să întoarcă la stânga peste linia continuă, lărgire sau realizare de trotuare, înfiinţări de treceri de pietoni.