Comisia Europeană a dat publicității raportul privind "Starea uniunii energetice 2023", care arată modul în care UE a răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina și la utilizarea aprovizionării energiei drept armă de către Moscova. Principalele concluzii ale documentului arată că printre măsurile luate de UE pentru a-și reduce drastic dependența de combustibilii fosili rusești se numără eliminarea treptată a importurilor de cărbune, reducerea importurilor de petrol cu 90% sau reducerea importurilor de gaze de la 155 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022 și circa 40-45 de miliarde de metri cubi în 2023. Prin acestea, UE accelerează și tranziţia către o energie curată, prin diversificarea aprovizionării şi economisirea energiei.
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, planul REPowerEU şi o serie de măsuri legislative de urgenţă s-au asigurat că Europa evită întreruperile aprovizionării cu energie, reduce presiunea asupra pieţelor energiei, a preţurilor şi a consumatorilor şi continuă reforma structurală a sistemului nostru energetic. Acest lucru s-a realizat prin intermediul legislaţiei privind Pactul verde european şi prin utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. De asemenea, UE este pe cale să îşi îndeplinească obiectivele REPowerEU, notează Agerpres.
Înainte de iarna 2023-2024, UE este pregătită mai bine să îşi asigure securitatea energetică, datorită acţiunilor bine coordonate de umplere a depozitelor de gaze, diversificării rutelor şi infrastructurii de import de energie, investiţiilor în energia din surse regenerabile şi în eficienţa energetică şi eforturilor colective de reducere a cererii de energie.
Care sunt principalele concluzii ale raportului
Principalele concluzii ale raportului privind starea uniunii energetice: UE şi-a redus drastic dependenţa de combustibilii fosili ruseşti prin eliminarea treptată a importurilor de cărbune; prin reducerea importurilor de petrol cu 90%; prin reducerea importurilor de gaze de la 155 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022 şi la aproximativ 40-45 de miliarde de metri cubi în 2023; UE a redus cererea de gaze cu peste 18% în comparaţie cu ultimii cinci ani, economisind aproximativ 53 de miliarde de metri cubi de gaz.
De asemenea, instalaţiile de înmagazinare a gazelor erau umplute la 95% din capacitate înainte de iarna 2022-2023 şi se află la peste 98% din capacitate în prezent, înainte de iarna care vine, iar platforma energetică a UE a organizat trei runde de achiziţionare în comun de gaze, colectând o cerere de 44,75 de miliarde de metri cubi şi corelând-o cu 52 de miliarde de metri cubi de oferte de aprovizionare. Anul 2022 a fost un an record pentru noua capacitate fotovoltaică solară (creştere cu 41 GW), care a crescut cu 60% faţă de 2021 (+26 GW), iar noua capacitate eoliană onshore şi offshore a fost cu 45% mai mare decât în 2021.
În mai, energia eoliană și solară au depășit combustibilii fosili în producția de energie electrică a UE
Nu în ultimul rând, în 2022, 39% din energia electrică a fost produsă din surse regenerabile, în timp ce în luna mai energia eoliană şi solară au depăşit pentru prima dată combustibilii fosili în producţia de energie electrică a UE.
"Deşi se poate să fi lăsat deja în urmă efectele cele mai grave ale crizei energetice, raportul subliniază că nu e momentul să slăbim eforturile. UE trebuie să asigure în continuare gospodăriilor energie abordabilă, fiabilă şi accesibilă şi să consolideze competitivitatea industrială şi economică a industriei sale, sprijinind investiţiile în tehnologii curate", subliniază Comisia Europeană.
Ce le rămâne de făcut statelor membre
Potrivit Executivului comunitar, acum că UE are în vigoare în mare parte un cadru legislativ solid, statele membre trebuie să îşi pună în aplicare angajamentele comune, iar planurile naţionale privind energia şi clima reprezintă un instrument-cheie pentru planificarea şi urmărirea acestui proces.
Raportul din acest an prezintă prima evaluare a rapoartelor intermediare prezentate de statele membre cu privire la planurile lor naţionale privind energia şi clima pentru 2019, care este esenţială pentru a evalua poziţia UE în ceea ce priveşte realizarea ambiţiilor sale în materie de climă şi energie. Comisia aşteaptă în continuare ca mai multe state membre să îşi prezinte planurile actualizate privind energia şi clima, pentru a permite o evaluare aprofundată până la sfârşitul acestui an a măsurii în care ne aflăm sau nu pe drumul cel bun în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor revizuite pentru 2030 şi a măsurilor care ar fi necesare pentru a remedia eventualele deficienţe.
Bruxelles-ul susţine că trebuie să ne accelerăm în mod semnificativ acţiunile. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a ajuns la 21,8% în 2021. Cu o creştere medie anuală de 0,67 puncte procentuale începând din 2010, atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030, de 42,5%, va avea nevoie de o creştere mult mai rapidă în următorii ani. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să scadă constant în fiecare an, dar ritmul trebuie să se accelereze şi aproape să se tripleze reducerile anuale pentru a ne îndeplini obiectivele pentru 2030.
