Tot mai multe ţări au început să îşi repatrieze rezervele de aur ca măsură de protecţie împotriva sancţiunilor occidentale impuse Rusiei, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat de Invesco în rândul băncilor centrale şi fondurilor suverane.
De asemenea, turbulenţele care au avut loc anul trecut pe pieţele financiare au provocat pierderi managerilor de fonduri suverane care îşi regândesc în mod fundamental strategiile, cu convingerea că inflaţia ridicată şi tensiunile geopolitice vor persista, arată rezultatele acestui sondaj publicat luni, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Peste 85% dintre cele 85 de fonduri suverane de investiţii şi 57 de bănci centrale care au luat parte la studiul anual Invesco Global Sovereign Asset Management Study cred în prezent că inflaţia va fi mai mare în deceniul următor decât în cel care a trecut.
Aurul şi obligaţiunile de pe pieţele emergente sunt văzute ca pariuri bune în acest context, însă decizia de anul trecut a Occidentului de a îngheţa aproape jumătate din rezervele de aur şi valută ale Rusiei, în valoare de 640 de miliarde de dolari, pare să fi declanşat o modificare a modului de gândire în rândul managerilor de fonduri suverane.
Rezultatele sondajului arată că o „parte semnificativă” a băncilor centrale sunt îngrijorate că îngheţarea activelor ruseşti a creat un precedent. Aproape 60% dintre respondenţi spun că această măsură a făcut aurul mai atractiv, în timp ce 68% au decis să îşi păstreze rezervele acasă, comparativ cu 50% în 2020.
Un oficial de la o bancă centrală, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a declarat: „Aveam aurul depozitat la Londra...dar acum l-am transferat înapoi în ţară pentru a-l păstra ca activ de refugiu şi să îl ţinem în siguranţă”.
Directorul Invesco responsabil de instituţiile oficiale, Rod Ringrow, cel care a supervizat raportul, spune că acest punct de vedere este unul larg răspândit.
„Dacă este aurul meu atunci îl vreau în ţara mea, aceasta este mantra pe care am auzit-o în ultimul an”, a spus Rod Ringrow.
Îngrijorările geopolitice, combinate cu oportunităţile de pe pieţele emergente, încurajează de asemenea unele bănci centrale să îşi diversifice activele dincolo de dolarul american. Aproximativ 7% cred că majorarea datoriei SUA este un factor negativ pentru dolar, chiar dacă nu văd o alternativă la dolar pentru o monedă de rezervă a lumii. Ponderea celor care cred că yuanul chinez ar putea fi un potenţial concurent a scăzut până la 18%, de la 29% anul trecut.
Aproape 80% dintre cele 142 de instituţii intervievate cred că tensiunile geopolitice sunt cel mai mare risc în următorul deceniu, în timp ce 83% au menţionat inflaţia drept o îngrijorare în următoarele 12 luni.
Infrastructura este văzută acum drept cea mai atractivă clasă de active, în special acele proiecte care implică producţia de energie regenerabilă.
Îngrijorările cu privire la China fac ca India să rămână una dintre cele mai atractive ţări pentru investiţii, pentru al doilea an la rând, în timp ce tendinţa companiilor de a construi uzine aproape de locul unde îşi vând produsele face atractive ţări precum Mexic, Indonezia şi Brazilia.
Pe lângă China, Marea Britanie şi Italia sunt văzute ca mai puţin atractive, în timp ce creşterea dobânzilor cumulată cu munca de acasă şi cumpărăturile online, care au devenit ceva înrădăcinat în timpul pandemiei de Covid-19, fac ca imobiliarele să fie acum una dintre cele mai puţin atractive clase de active.
