Suma imensă pe care statul a plătit-o ca despăgubiri constructorilor de autostrăzi. Cei mai mulți bani i-a primit o firmă din Grecia
686 de milioane de lei – atât au fost despăgubirile plătite din 2019 încoace de Compania de Drumuri constructorilor care lucrează sau au lucrat la realizarea de autostrăzi și reabilitarea de drumuri naționale. Cu acești bani s-ar fi putut finanța, de exemplu, lucrările la doisprezece kilometri din Autostrada Transilvania. Bugetul Companiei de Drumuri va fi și pe viitor diminuat de plata unor daune către constructori, care reproșează statului întârzierile de pe șantiere. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, are și soluția pentru ca statul să nu mai plătească atât de mulți bani în plus drumarilor: pregătirea mai temeinică a proiectelor.
Grecii de la Aktor au primit cei mai mulți bani. Firma elenă a câștigat încă din primăvara lui 2020 la Curtea de Arbitraj de la Paris despăgubiri de peste 101 milioane de lei pentru un contract de reabilitare a 41 de kilometri din DN6, între Domașnea și Caransebeș, care s-a derulat în perioada 2005-2011 și unde finanțarea a fost asigurată prin fonduri ISPA pre-aderare.
Alte aproape 87 de milioane de lei au fost achitate către italienii de la Astaldi pentru lotul Medgidia – Constanţa de pe Autostrada Soarelui. Despăgubirile plătite se ridică la circa 17% din valoarea contractului.
Și spaniolii de la FCC au câștigat în arbitraj despăgubiri importante pentru lucrările făcute la centura Constanței și la autostrada Arad-Timișoara.
Bani frumoși, pe lângă contracte, au încasat și italienii de la Impesa Pizzarotti și Tirena Scavi.
În total, în doar 2 ani, între 2019 și 2021, Compania de Drumuri a plătit firmelor care au lucrat la construirea de autostrăzi și reabilitarea de drumuri naționale peste 686 milioane lei.
La această sumă mai trebuie să adăugăm cele 236 milioane lei pe care Compania de Drumuri le va achita eșalonat celor de la Salini din Italia, pentru rezilierea abuzivă în 2017, de către ministrul social democrat Răzvan Cuc și Ștefan Ioniță, șeful Companiei de Autostrăzi de la acel moment, a contractului pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Lugoj.- Deva.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Și grecii de la Aktor speră în plata cât mai rapidă a celor peste 28 milioane de lei pe care i-au obținut în arbitraj drept despăgubiri pentru construirea a 24 de kilometri din autostrada Sebeș-Turda. Statul este penalizat astfel pentru că nu a făcut la timp exproprierile necesare. Șefii de la Drumuri speră că grecii vor termina în octombrie autostrada la care lucrează din 2014. Au deja deja gata 85% din lucrări.
Mariana Ioniță, directorul general al CNAIR: "Avem proiecte pe care nu aș vrea să le dau ca exemplu, dar le dau ca exemplu, ca să zic așa de nu prea bună practică, și mă refer aici la proiectele de pe Sebeș-Turda, unde antreprenorii se chinuie de foarte mulți ani să finalizeze lucrările. Tragem tare să închidem proiectele de la Sebeș-Turda".
Răspunzând unei solicitări Digi24, șefii de la Drumuri au precizat că deocamdată firma elenă nu a primit niciun ban în plus față de contract.
Soluția proiectelor mai bine pregătite
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, are și o soluție pentru ca statul să nu mai plătească daune atât de mari drumarilor: proiecte mai bine pregătite.
Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: "Din mai buna pregătire a proiectelor se evită o mulțime din aceste probleme. Nu spun că constructorii sunt niște sfinți, dar cred că făcându-ne noi partea noastră de treabă serios, piața se va așeza și mai ales mergând cu foarte multe contracte. Sper ca din ce în ce mai multe firme să se concentreze nu pe avocați, pentru că și asta este o realitate că sunt firme care sunt mai mult cu avocați decât cu ingineri și cu muncitori în construcții, și sper să se cearnă piața asta, dar cred că este nevoie de multă seriozitate și profesionalist din partea statului ca să dea semnal în piață și lucrurile încep să se îmbunătățească".
Constructorii câștigă în arbitraj sau în fața instanțelor de judecată deoarece invocă faptul că autoritățile nu și-au făcut treaba: nu au făcut exproprierile la timp, nu au făcut relocările de utilități sau au scos la licitație lucrări după studii vechi, făcute din birou.
Tot ministrul Transporturilor a dat și exemplul unor alte două proiecte pregătite în grabă: centura Galațiului și drumul expres Tulcea-Galați.
Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: "Ele se termină - asta este o altă nefericire din felul în care au fost lansate - aproximativ în același loc, dar nu în același loc. Sunt la 3-4 kilometri distanță. Încercăm să conectăm aceste proiecte, măcar pentru viitor, să lăsăm niște capete care să se poată uni printr-un alt contract. Nu știu dacă se poate modifica un contract în derulare să înlocuiești ultimii 4 kilometri ai unui drum cu un alt traseu. Iarăși exemplu de nesincronizare, grabă".
Ambele proiecte au fost scoase la licitație în 2019. Contractul pentru realizarea drumul expres cu o lungime de 11 kilometru a fost semnat cu firmele controlate de Dorinel Umbrărescu în aprilie anul acesta. Șefii de la Drumuri au recunoscut, pentru publicaţia Monitorul de Galaţi, că semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului a început în septembrie 2020 şi s-a încheiat în ianuarie anul acesta. A durat patru luni să se parafeze un act deoarece CNAIR și constructorul, tot Dorinel Umbrăescu, au avut de ștampilat fiecare pagină a celor 3 exemplare din contract, a câte 3.500 de pagini fiecare. Proiectarea centurii ar putea începe abia în septembrie, au transmis șefii CNAIR, citați de economica.net.
